Voluntariatul neformal sub 14 ani

Considerații privind cadrul legislativ și normativ

Voluntariatul este recunoscut la nivel internațional ca formă de muncă neremunerată. Vedeți articolele Mituri legate de voluntariat în Republica Moldova și Ocuparea forței de muncă, inclusiv prin voluntariat. Observați în schița următoare că de regulă voluntariatul formal – organizat într-o instituție gazdă a activității de voluntariat (IGAV) – este precedat și succedat de voluntariat neformal.

Conform art. 4 pct. (4) al Legii voluntariatului Nr. 121 din 18.06.2010 doar persoanele care au peste 14 ani pot să activeze ca voluntari pe bază de contract în cadrul unor persoane juridice necomerciale, deci vârsta minimă pentru voluntariat formal este de 14 ani. La pct. 57 din REGULAMENTUL de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010, adoptat prin HG Nr. 158 din 12.03.2012, se menționează că „În cazul în care voluntarul este implicat în activităţi de voluntariat mai mult de 20 de ore lunar instituţia gazdă este obligată să încheie cu acesta un contract de voluntariat. În cazul voluntarilor care au depăşit vîrsta de 14 ani, dar nu au atins vîrsta de 16 ani este necesar acordul scris al reprezentantului legal al voluntarului”. Pct. 62 al Regulamentului respectiv ne spune că: „În cazul în care voluntarul efectuează mai puţin de 20 de ore lunar şi nu se încheie contract de voluntariat, persoana va fi acceptată ca voluntar în baza ordinului/deciziei/dispoziţiei/hotărîrii care confirmă prin semnătura voluntarului că acestuia i s-a prezentat regulamentul intern cu privire la implicarea voluntarilor, şi i s-a adus la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile sale prevăzute de Legea voluntariatului. Nu se emite ordin/decizie/dispoziţie /hotărîre în cazul persoanelor care fac parte dintr-un grup de zeci sau mii de persoane pe care instituţia gazdă le implică într-o singură acţiune de voluntariat de scurtă durată”.

Vârsta minimă pentru voluntariatul formal este deci de 14 ani, dar ea ar putea fi scăzută la 13 ani, acest fapt fiind în armonie cu art. 7 pct. 1 din Convenţia nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă. Deoarece voluntariatul este o formă de muncă, implicarea persoanelor în vârstă de până la 18 ani în IGAV trebuie să respecte HG Nr. 541 din 07.07.2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani şi a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor.

Observați că unul din indicatorii calculați de Biroul Național de Statistică (BNS) prin cercetarea statistică Utilizarea Timpului în Republica Moldova din perioada iunie 2011 – mai 2012 și prin Cercetarea statistică asupra gospodăriilor populaţiei „Activitatea de voluntariat” din aprilie 2015 este „populaţia Moldovei cu vârsta mai mare de 15 ani desfășoară muncă voluntară prin intermediul unor organizaţii / instituţii”. Acest indicator este necesar să fie revăzut ca să includă și vârsta minimă de voluntariat formal de 14 ani sau eventual de 13 ani.

În concluzie voluntariatul sub 14 ani sau 13 ani este un voluntariat neformal, iar pentru a cultiva de la vârstă fragedă o cultură a voluntariatului este necesar ca vârsta minimă de voluntariat neformal să se lase la aprecierea părinților / reprezentantului legal al copiilor. Deoarece învățământul preșcolar este organizat de la vârsta de 3 ani până la 6 (7) ani, durata învățământului primar este de 4 ani (clasele I-IV) de la vârsta de 6 (7) până la 9 (10) ani, a învățământului gimnazial – de 5 ani (clasele V-IX) de la vârsta de 9 (10) până la 14 (15) ani și a învățământului liceal – de 3 ani (clasele X-XII) de la vârsta de 14 (15) până la 16 (17) ani, rezultă că trecerea de la voluntariat neformal la voluntariat formal are loc spre finalul învățământului gimnazial.

De aici rezultă următoarele concluzii:

• copiii de la grădinițe, școli primare și din primii ani de gimnaziu pot fi implicați cu acordul părinților / reprezentantului legal în activități de voluntariat neformale;
• grădinițele și școlile primare care devin IGAV nu pot implica elevii lor în voluntariat formal, ci doar pe părinții acestora, cadre didactice din alte școli sau la pensie, elevi din ultimele clase din gimnaziu și liceu din comunitate, foști elevi, studenți la asistență socială și pedgogie etc.;
• copiii din ultimii ani de gimnaziu care au împlinit vârsta minimă legală pentru voluntariat formal pot fi implicați cu acordul părinților / reprezentantului legal în activități de voluntariat formale;
• gimnaziile, liceele, colegiile, școlile de meserii și școlile profesionale care devin IGAV pot implica, alături de alte categorii de voluntari, elevii lor în voluntariat formal.

Trebuie făcută diferența între servicii școlare și voluntariat. Voluntariatul este atunci când se face în beneficiu public, se exclude orice remunerare și se face pe baza consimțământului liber exprimat. Atunci când apare orice fel de remunerare financiară sau materială sau nu se face liber consimțit, nu este voluntariat, ci servicii școlare. De regulă implicarea în servicii școlare precede implicarea în voluntariat și ajută la formarea unei culturi a voluntariatului. Serviciile școlare pot avea ca beneficiari elevii din școală sau comunitatea.

Beneficiile aduse de servicii și voluntariat în școală sunt:

• adaugă la cunoștințe și deprinderi academice: practică, experiență, abilități de relaționare interpersonală și implicare civică;
• contribuie la aplicarea celor mai bune metode de învățare (rata medie de reținere fiind de 5% prin lectură, 10% prin citit, 20% prin audio-vizual, 30% prin demonstrație / explicare, 50% prin discuții în grup, 75% practicând / prin a face și 90% prin a învăța pe alții);
• învață copiii să-și gestioneze timpul, să fie utili și demni de încredere;
• învață să fie capabili, apți, competenți, pricepuți și destoinici;
• asigură o creștere intelectuală, personală și socială;
• învață copiii să facă binele și să aibă grijă de alții;
• învață să se implice și să fie activi;
• cultivă o cetățenie activă;
• asigură pregătirea pentru angajare în câmpul muncii;
• sprijină dezvoltarea comunității;
• contribuie la crearea unei mai bune societăți.

Elevii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

• proiecte de servicii sponsorizate de școală (se desfășoară în afara programului școlar; nu au o structură organizată care continuă în timp; utilizează resursele școlii; se implică una sau mai multe clase sau întreaga școală; pot exista parteneri din comunitate; au loc la școală, în vecinătate sau mai departe de zona locală);
• cluburi extracurriculare: cluburi și echipe focusate pe servicii de actualitate (lucrul cu bătrânii, persoane cu disabilități etc.; salubrizarea comunității; plantarea copacilor; protecția drepturilor omului, a animalelor etc.); cluburi științifice, profesionale și tehnice (robotică, meșteșugărie, aviatică etc.; cluburi și echipe care nu oferă servicii (sportive, de dans etc.);
• programe de stimulare de servicii incluzive, competitive sau care produc un rezultat dorit / intenționat (presupune răsplătiri, instrucțiuni clare, cerințe realizabile și îndrumare / consiliere, cum ar fi de exemplu oferirea unei diplome la un anumit nr. de ore de voluntariat);
• programe de servicii obligatorii ca parte a învățării (sunt cerințe de servicii comunitare, nu de voluntariat, necesare pentru a finaliza cu succes studiile; necesită: explicarea obiectivelor și cerințelor tuturor părților interesate, instrucțiuni clare, îndrumare, parteneri comunitari etc.);
• servicii de învățare (ca metodă de învățare în situații de viață reală, elementele cheie a unei calități înalte fiind discuțiile, colaborarea, responsabilitatea civică, reflecția, evaluarea, pregătirea, supervizarea, diversitatea, demonstrarea celor învățate, recunoaștere și sărbătorire);
• voluntariatul pentru școli realizat de copii, foști elevi, părinți și cadre didactice active sau pensionate care nu activează în școlile respective, în cadrul sau în afara unui program de voluntariat (pentru activitate academică, servicii de expertiză, servicii legate de carieră, activități extracurriculare, îmbunătățirea facilităților, colectare de fonduri etc.).

Recomandări:

• utilizarea denumirii de „servicii și voluntariat în școală”;
• includerea de prevederi care protejează copii de abuzuri sau de exploatare a muncii acestora prin voluntariat, precum și organizatorii de activități de voluntariat de acuzații de abuz sau de exploatare a muncii copiilor;
• promovarea dezvoltării politicilor naționale pentru programele de servicii și voluntariat în școală;
• dezvoltarea de politici privind serviciile școlare și de voluntariat;
• promovarea dezvoltării programelor școlare de servicii și voluntariat;
• pregătirea cadrelor didactice pentru a asigura managementul acestor programe;
• creare și sprijinirea programelor de servicii și voluntariat în școli, cum ar fi: identificarea finanțatorilor și crearea de programe de mini-grant pentru proiecte, oferirea de instruire și consiliere pentru administratorii școlilor; promovarea oportunităților de implicare etc.
• promovarea, facilitarea și îmbunătățirea implicării persoanelor sub 14 ani în activități de serviciu școlar și voluntariat;
• dezvoltarea de politici privind activitățile extracurriculare;
• ajustarea programului școlar pentru a permite efectuarea de vizite la ONG, autorități și instituții publice etc.;
• distribuirea informației în școli;
• crearea de rețele în cadrul și între rețelele școlare;
• crearea de măsuri de stimulare pentru școlile cu bune practici;
• asigurarea de sprijin pentru programe și proiecte (instruire, îndrumare, sprijin financiar etc.);
• furnizarea de resurse pentru școli (materiale printate, cărți, internet, biblioteci online, cărți electronice, curricule, materiale video).