Scrisoare adresată APC în contextul Legii Voluntariatului și a SDSC

Domnului Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova

Doamnei Zinaida Greceanîi, Președinta Parlamentului Republicii Moldova

Domnului Ion Chicu, Prim-ministrul Republicii Moldova

Copie:

Comisia Parlamentară Protecţie Socială, Sănătate şi Familie; Comisia Parlamentară Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-media; Comisia Parlamentară Control al Finanțelor Publice

 

RE: Instituirea Centrului Național de Voluntariat (prin votarea în a doua lectură, planificată pentru 09.07.2020, a Legii Voluntariatului) și utilizarea ineficientă, de către MECC, a resurselor bugetare de către MECC. Scrisoare expediată la adresele de e-mail, la 08.07.2020.

Stimate domnule Președinte,

Stimată doamnă Președintă a Parlamentului,

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate doamnelor deputate și stimați domnilor deputați,

 

Ne adresăm Dvs pentru că am epuizat toate treptele de soluționare a acestei probleme la nivel de  instituții vizate direct.

Am comunicat direct problema ex-Prim-ministrului Filip, ex-Prim-ministrei Sandu, dar și actualului Premier, Ion Chicu și echipei Cancelariei de Stat: nevoia stringentă de a revizui cadrul prin care se oferă bani publici, prin intermediul MECC, pentru susținerea activităților de voluntariat și am argumentat că MECC a admis conflicte de interese, lipsă de transparență și ineficiență în cheltuirea banilor din Bugetul de Stat.

Am încercat de mai multe ori să abordăm acest subiect în contextul Strategiei de Dezvotlare a Societății Civile (SDSC) și a relansării cooperării Parlamentului cu societatea civilă, prin instituirea Platformei consultative a reprezentanților societății civile pe lângă Parlamentul Republicii Moldova. CAP și TDV (chiar dacă sunt în listele Platformei Parlamentului de consultare cu societatea civilă) nu au fost invitate la discuțiile Comisiei Parlamentare Protecție Socială, Sănătate și Familie din 17 iunie 2020 și 8 iulie 2020, când s-a discutat modificarea articolului 9 din Legea Voluntariatului. Din câte ne-am informat, despre ședințele respective nu a știut din timp nici un ONG care sprijină politici publice de dezvoltare a voluntariatului.

Oricum, la ședința Guvernului din 13 mai 2020, a fost luată deja decizia de a crea Centrul Național de Voluntariat, iar Direcția Tineret din cadrul MECC continuă să cheltuie bani ineficient, prin a anunța concurs de procurări de servicii pentru a realiza o serie de activități de voluntariat, fără a înțelege contextul de politici în care aceste activități trebuie realizate. Începând cu primele zile ale anului 2020, Guvernul Chicu consulta și aproba ca activitățile naționale de voluntariat (Festivalul Voluntarilor / Gala de premiere a Voluntarilor, Săptămâna Națională a Voluntariatului, Conferința Națională a Voluntariatului) să fie organizate de către Centrul Național de Voluntariat, deci era cost-eficient – în special luând în considerație situația financiară agravată de pandemia COVID-19 – ca resursele financiare alocate din Bugetul de Stat pentru politici în domeniul voluntariat, către MECC, să fie realocate pentru a asigura funcționarea acestui Centru. Am încercat să argumentăm de nenumărate ori că este foarte scumpă și ineficientă decizia de a cere acum, pentru Centrul Național de Voluntariat, o sumă de un milion și jumătate de lei din Bugetul de Stat, în timp ce MECC cheltuie în 2020 peste un milion de lei pentru sarcini care ar trebui să le îndeplinească acest Centru. Direcția Tineret a MECC nu a avut și nici nu are capacitatea să dezvolte politicile de voluntariat și nu poate să solicite altor ministere să dezvolte politici în domeniu. Modul în care MECC a anunțat, foarte târziu și necoordonat, contractarea de servicii, fără ca măcar să facă referință la Rezoluția Conferinței Naționale a Voluntariatului, arată că Direcția Tineret MECC nu înțelege procesul și că face asta doar ca să bifeze pentru Parlament că au făcut activitățile din SDSC.

Mai mult, pe parcursul ultimilor ani, Coaliția Voluntariat (CAP, TDV, CNTM și MOTIVAȚIE), a insistat de mai multe ori că este nevoie ca în cadrul Programului Guvernamental Capitala Tineretului, la final de an să existe o evaluare publică a indicatorilor proiectelor implementate în domeniul voluntariat și tineret, în așa fel ca toate organizațiile care sunt subcontractate și care primesc bani din Bugetul de Stat să raporteze despre cum au fost cheltuiți acești bani. De ex. 2018 s-a văzut că Coaliția Voluntariat și partenerii săi au organizat Festivalul / Gala voluntarilor, cheltuind până în 100 000 lei, iar în 2019 o organizație creată de business și care a obținut bani de la MECC prin conflict de interese și procese netransparente, a cheltuit pentru asta aproximativ 350 000 lei (din Bugetul de Stat) și a făcut asta pentru un număr mult mai mic de beneficiari. Mai mult, nu este clar de ce proiectele care au câteva sute de beneficiari, au aceeași finanțare pe care o au și proiectele care implică zeci de mii de voluntari în întreaga țară, iar pe site la MECC nu sunt puse rezultatele activităților realizate, chiar dacă societatea civilă a solicitat asta, în nenumărate rânduri – inclusiv la nivel de câțiva Prim-miniștri și Cancelariei de Stat. Mai multe ONG și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că organizațiilor care sunt finanțate de Direcția Tineret MECC nu li se cere/crează un cadru clar de colaborare între ele, în special în contextul activităților naționale de voluntariat (care trebuie realizate într-un cadru de politici foarte bine coordonat).

Noi am solicitat ca MECC să aibă un dialog în acest sens, chiar și la evenimente publice unde a fost prezentă multă mass media și MECC afirma că este deschis spre colaborare, dar ulterior nu a existat niciun feedback, iar în cazul scrisorilor expediate către MECC – răspunsul a venit aproximativ peste jumătate de an (proces documentat de noi).

Două săptămâni în urmă, Direcția Tineret MECC a anunțat Concurs pentru achiziții de servicii și până la 5 iulie 2020 a recepționat propuneri de proiecte pentru realizarea activităților de voluntariat incluse în SDSC. Ținând cont de contextul de politici publice în care trebuie organizate toate activitățile naționale de voluntariat, noi credem că suma planificată, de peste un milion de lei, care urmează a fi cheltuită pentru aceste activități din Bugetul de Stat, va fi utilizată foarte ineficient și argumentăm asta în continuare:

  1. Starea lucrurilor este agravată și de faptul că suntem într-o situație dificilă cauzată de COVID, respectiv, organizarea unei Săptămâni Naționale a Voluntariatului (SNV) cu participarea a 60 000 de oameni, așa precum a fost în 2018 în toată țara, este foarte dificilă și foarte riscantă. Trebuie să luăm în considerație și faptul că pentru organizarea calitativă a acestor activități, este necesar foarte mult timp pentru planificare și coordonarea resurselor în teritoriul țării. În anii precedenți, pregătirile pentru aceste evenimente începeau în februarie – martie, iar acum, într-o perioadă mai dificilă, se dorește începerea pregătirilor în luna iulie – august?.. A luat în calcul Direcția Tineret MECC că pentru SNV este nevoie a organiza aproximativ 2000 de activități de voluntariat în teritoriul țării și asta presupune peste 40 de Coordonatori Naționali, Raionali și Municipali care să fie instruiți despre voluntariatul în situație de pandemie și procurarea de materiale de protecție pentru minimum 60 000 de persoane?
  2. Pentru a organiza Conferința Națională a Voluntariatului (CNV) trebuie mai întâi să fie evaluate toate realizările în domeniul politici de voluntariat. La ediția precedentă a Conferinței au participat peste o sută de persoane, care au reprezentat 81 de entități (Comisii Parlamentare, ministere, Consilii Raionale, organizații ale societății civile etc.). Trebuie de văzut cum aceste entități pot fi întrunite în condiții pandemice, mai ales că ele ar trebui să aibă ce să discute, pentru că până acum Rezoluția Conferinței anterioare nu a fost realizată. Respectiv, Rezoluția acum nici nu poate fi realizată, pentru că încă nu a fost creat Centrul Național de Voluntariat, care să fie nucleul de implementare a acestei Rezoluții. Atât timp cât nici Rezoluția, nici SDSC nu au fost îndeplinite și încă nu a fost stabilită echipa Centrului Național de Voluntariat, nu este clar de ce trebuie de organizat Conferința acum, pe timp de pandemie?
  3. Tipul de instruiri pe care dorește să le facă acum Direcția Tineret MECC este demult depășit. Astfel de instruiri au fost făcute deja în anii precedenți de mai multe organizații ale societății civile. MECC, chiar și în 2019 a oferit resurse financiare pentru așa tip de instruiri și nu este clar de ce este nevoie de repetat aceste instruiri și în 2020. Problema conceptuală constă și în faptul că în Legea cu privire la SDSC este menționat că trebuie să fie făcute instruiri recunoscute oficial de către stat, iar asta înseamnă investiții în instruirea formatorilor care ar putea să facă astfel de instruiri, elaborarea curriculumului (care presupune contractarea experților din afara țării, pentru că în Moldova nu sunt persoane cu studii acreditate în acest domeniu etc.), care vor putea fi coordonate de către Centrul Național de Voluntariat.

Ținând cont de argumentele exprimate, Vă rugăm să nu admiteți ca Direcția Tineret MECC iarăși să cheltuie ineficient circa un milion de lei pentru activități de bifă, aceste resurse sunt foarte sunt necesare acum pentru a fi (re)alocate și a asigura funcționarea Centrului Național de Voluntariat. 

Vom urmări atent discuțiile în Parlament, din 09.07.2020, cu referință la crearea Centrului Național de Voluntariat, prin votarea în a doua lectură a Legii Voluntariatului și Vă amintim că, la data de 17.06.2020, CAP și TDV au expediat (prin intermediul DIA, Parlament) tuturor membrilor legislativului argumente în sprijinul deciziei guvernamentale de instituire a Centrul Național de Voluntariat.

Antonița Fonari, Directoare 

Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP)

 

Andrei Gaiu, Director Executiv 

Asociația „Tinerii pentru dreptul la viață” 

(TDV)

Modificarea Legii voluntariatului: instituirea Centrului Național de Voluntariat

În ultimele zile Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP) Asociația „Tinerii pentru dreptul la viață” (TDV) au avut mai multe discuții, cu deputați din diferite Comisii a Parlamentului Republicii Moldova, despre Proiectul de lege pentru modificarea articolului 9 din Legea voluntariatului nr. 121 din 2010. Am decis să structurăm și să facem publice documentele și procesele la care am făcut referință, răspunzând la întrebările parlamentarilor, când am fost întrebați dacă Centrul Național de Voluntariat ar fi, totuși, mai eficient ca structură în cadrul MECC, sau dacă ar fi mai eficient să nu avem Centrul respectiv și să avem câte un angajat care se ocupă de voluntariat în cadrul fiecărui Minister, sau ca de voluntariat să se ocupe în continuare doar societatea civilă etc.

Modificarea Legii voluntariatului nr. 121 din 2010 este stipulată în acțiunea 3.1.1.1 din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a societății civile 2018 – 2020 (SDSC).

Crearea acestei instituții este stipulată și în Rezoluția Conferinței Naționale a Voluntariatului (CNV), găzduită de Parlamentul Republicii Moldova în perioada 18 – 19 decembrie 2017, la care au participat 81 de organizații și structuri administrative, în pct. 26 din Rezoluția Forumului Organizațiilor Neguvernamentale ediția a IX-a, precum și în Concluziile și prioritățile comune ale Parlamentului, Guvernului, societății civile și partenerilor de dezvoltare (în baza dezbaterilor din cadrul Conferinței Anuale “Cooperare dintre Parlament și societatea civilă”, 4 – 5 iulie 2016).

CAP are responsabilitatea de a fi partener pentru autorități în procesul de realizare a acestei acțiuni, conform Planului de Acțiuni SDSC. Respectiv, a existat o comunicare îndelungată la acest subiect cu Cancelaria de Stat, echipa Prim-Ministrului (și cu câțiva Prim-miniștri, care s-au succedat în funcție între timp).

Astfel, au avut loc mai multe ședințe la nivel de Guvern, inclusiv cu participarea colegilor din TDV, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM), Asociația „MOTIVAȚIE” și Secretariatul Consiliului Național al ONG-urilor din Moldova. În cadrul discuțiilor, au fost făcute mai multe referințe la Programul de Granturi MECC, care era conceput și pentru a susține financiar dezvoltarea domeniului voluntariat (dar unde există mari probleme de concept, administrare, cost-eficiență, transparență și conflicte de interese). În cadrul ședinței Guvernului din 13 mai 2020 a fost votată inițiativa de modificare a Legii cu privire la voluntariat. În cadrul acestui proces,  ne-am implicat pe componenta de stabilire a necesităților de modificare a Legii voluntariatului, avizării inițiativei de modificare a articolului nr. 9 din Legea voluntariatului, dar și în general asupra posibilității de organizare și funcționare a Centrului Național de Volutariat.

CAP este partener la mai multe acțiuni din SDSC, inclusiv acțiunea 3.2.1.2. „Instituirea Centrului Naţional de Voluntariat din Moldova”, astfel CAP a elaborat împreună cu TDV – care a deținut peste 10 ani Secretariatul Coaliției pentru Promovarea Legii și Activității de Voluntariat – un document prin care am încercat să convingem Guvernul ca Legea voluntariatului necesită mai multe modificări majore, nu doar stipularea că trebuie să fie instituit Centrul Național de Voluntariat, dar și menționarea statutului acestei instituții, relația cu alte instituții guvernamentale etc.

Din comunicarea cu Prim-Ministru Ion Chicu, Secretara Generală Liliana Iaconi și Secretarul General Adjunct Adrian Ermurachi, am aflat că Guvernul a decis ca modificarea și completarea Legii voluntariatului nr. 121/2010, prevăzută la pct. 3.1.1.1 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a societății civile (SDSC) pentru perioada 2018-2020, aprobat prin Legea nr. 51/2018, să se facă în cel puțin 2 etape, la început să fie creată instituția publică pentru coordonarea activităților de voluntariat şi asigurarea implementării politicilor în domeniu, apoi să se soluționeze celelalte probleme grave și urgente din lege. Printre argumentele luării aceste decizii se numără și lipsa resurselor umane care să identifice soluții pentru toate lacunele din prezenta lege, dar și lipsa de timp pentru a face acest lucru până când vor fi discutate ajustările la budgetul public.

Chiar dacă noi credem că toate modificările la Lege trebuie făcute la această etapă, înțelegem argumentele Cancelariei de Stat și am decis să susținem în continuare autoritățile în eforturile de  creare a Centrului Național de Voluntariat.

Din analiza domeniului voluntariat din Republica Moldova, am identificat o serie de beneficii pe care le va aduce crearea acestei instituții:

  1. Beneficiu de imagine – R. Moldova va face parte din țările care au creat o structură de implementare subordonată Guvernului (și nu doar la nivel de minister sau subordonată ministerului), care să dezvolte voluntariatul, cetățenia activă și societatea civilă, fapt care indică importanta acordată acestor subiecte și va constitui un semnal pozitiv la nivel național cu privire la parcursul democratic al Republicii Moldova.
  2. Abordare vizionară – printre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova sunt sărăcia, emigrația masivă și îmbătrânirea populației. Voluntariatul poate diminua efectele negative ale acestora, el fiind perceput la nivel internațional ca element de securitate socială a statului, de aceea voluntariatul ar trebui inclus printre prioritățile de dezvoltare națională ale Republicii Moldova. În acest context, ocuparea forței de muncă trebuie să includă ca și concept, pe lângă forța de muncă salariată și forța de muncă voluntară, la nivel internațional fiind implementate strategii de direcționare a forței de muncă salariate spre sectoarele strategice care aduc bani la bugetul de stat și de ocupare a restului de locuri vacante prin voluntariat. Moldova va fi un exemplu de bune practici care dezvoltă un sistem de voluntariat inovativ și creativ.
  3. Beneficii sociale – cercetările realizate la nivel internațional indică că munca de voluntariat vine în susținerea eforturilor guvernamentale de a acoperi necesitățile de servicii sociale, reduce deficitul bugetar și cheltuielile  statului,  contribuie  la  descentralizarea  și debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic și reduce numărul de infracțiuni. Beneficiile aduse de voluntariat care pot fi valorificate de comunități și de către societate sunt incomensurabile: promovarea democrației, nediscriminării și a egalității șanselor; punerea în practică a valorilor europene ale solidarității, toleranței și diversității; creșterea responsabilității civice, participării și interacțiunii în societate; promovarea schimbării și dezvoltării prin identificarea și reacționarea la nevoile comunității; dezvoltarea unei societăți unitare prin integrare, includere socială, generarea de încredere și solidaritate; creșterea legăturilor sociale și a coeziunii sociale; dezvoltarea capitalului social; creșterea bunăstării în comunități și societate; reducerea sărăciei etc.
  4. Beneficii financiare – pe lângă nenumărate beneficii sociale (care sunt mai greu de cuantificat), voluntariatul aduce și beneficii financiare consistente. Dacă aplicăm salariul minim pe economie din 2017 de – 14,09 lei pe oră – la datele din Cercetarea statistică privind Utilizarea Timpului 2011 – 2012, Notă Analitică Cât de populare sunt activitățile de voluntariat și întrunirile la moldoveni? rezultă că în Moldova costul anual al muncii de voluntariat în cadrul unei organizații constituie 0,05% din PIB, voluntariatul în activitățile participative constituie 1,24% din PIB, iar ajutorul acordat altor gospodării fără ca persoana să primească altceva în schimb este de 1,65% din PIB.  Dacă însumăm aceste cifre rezultă că costul total anual al muncii de voluntariat formal și neformal a reprezentat în anul 2017 cel puțin 2,94% din PIB. Aceasta contribuție reprezintă de 3,3 ori bugetul alocat pentru cultură, artă și sport (care este de 0,89% din PIB), mai mult de jumătate din bugetul alocat pentru ocrotirea sănătății (care este de 5% din PIB), aproape jumătate din bugetul alocat pentru educație (care este de 6,8% din PIB), mai mult de un sfert din bugetul alocat pentru cheltuielile de personal și politica de salarizare (care este de 8,7% din PIB) etc.

Echipa CAP și echipa TDV au prezentat Guvernului un șir de idei cu privire la responsabilitățile entității care va implementa politici publice de dezvoltare a voluntariatului. În viziunea TDV și a CAP, scopul entității respective ar fi implementarea politicilor de voluntariat, care vor fi elaborate de către toate ministerele de resort – în funcție de competențele fiecăruia, astfel încât nici un tip de voluntariat să nu fie neglijat. Politicile elaborate de către autorități vor fi colectate într-un document strategic pe termen mediu, care va fi consultat și aprobat în cadrul Conferinței Naționale a Voluntariatului.  Recomandarea TDV și CAP este ca entitatea să funcționeze ca o agenție susținută financiar din bugetul de statcu posibilitatea de a atrage resurse financiare inclusiv de la donatori externi.

Deoarece voluntariatul se desfășoară în toate sectoarele de activitate, nu este posibil ca entitatea respectivă să fie subordonată doar unui singur minister. O agenție subordonată unui minister nu va fi capabilă să implementeze politicile elaborate de toate ministerele, fiindcă ea implementează, de regulă, politicile ministerului căruia se subordonează. Din acest motiv entitatea la care facem referință ar trebui să fie organizată juridic ca agenție a Guvernului. Existența unei structuri subordonate Guvernului, responsabile de dezvoltarea voluntariatului, va asigura sustenabilitatea sectorului și va contribui la schimbarea concepției populației referitor la munca de voluntariat ca fiind una neoficială, de scurtă durată și în exclusivitate pentru tineri. Ministerele, autoritățile locale și alți actori relevanți vor colabora cu o entitate guvernamentală specializată în domeniu pentru a dezvolta politici sectoriale relevante de dezvoltare a voluntariatului.

Pornind de la ideea optimizării structurilor administrației publice, propunem ca Centrul să fie organizat în două departamente de bază. Primul departament să fie responsabil de implementarea politicilor de dezvoltare a sectorului de voluntariat, iar al doilea departament să fie responsabil de dezvoltarea cetățeniei active, inclusiv componenta de societate civilă organizată. Noi recomandăm ca entitatea să poartă denumirea de Centrul Național de Voluntariat și Cetățenie Activă (CNVCA).

 Pe componenta de voluntariat, acest Centru ar trebui să aibă următoarele responsabilități:

  1. Implementarea documentelor strategice – implementarea Rezoluției și a documentului strategic al Conferinței Naționale a Voluntariatului; realizarea activităților de voluntariat din planul de acțiuni al Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile și din alte documente de politici.
  2. Elaborarea studiilor, cercetărilor și a altor documente de expertiză – prezentarea bunelor practici naționale și internaționale, în domeniul voluntariat, prin implicarea experților din societatea civilă, instituțiilor și autorităților publice; contractarea experților care să cerceteze diferite aspecte ale muncii de voluntariat și să elaboreze studii pentru acest sector; organizarea vizitelor de studiu; elaborarea suporturilor de curs, prin care se dezvoltă competențe transferabile, necesare pentru instruirea voluntarilor etc.
  3. Colectarea datelor statistice – furnizarea informațiilor despre activitatea de voluntariat a Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat; colectarea datelor referitoare la diferite tipuri de voluntariat care vor fi folosite pentru elaborarea politicilor publice. Mai multe detalii pot fi accesate AICI.
  4. Oferirea de consultanță și expertiză – informarea actorilor relevanți despre aplicarea legislației din domeniul voluntariat; pregătirea documentației pentru obținerea statutului de Instituție Gazdă a Activității de Voluntariat etc.
  5. Găzduirea Comisiei de Certificare a Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat – certificarea Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat; gestionarea Registrului de Stat al Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat; monitorizarea standardelor de calitate pentru a preveni abuzul organizațiilor față de voluntari etc.
  6. Arhivarea instrumentelor de lucru cu voluntarii, indispensabile recunoașterii activității de voluntariat ca vechime în muncă (conform cadrului normativ actual acestea vor fi distruse, după ce vor fi păstrate scurt timp, din lipsa unui spațiu adecvat la Arhiva Națională) etc.
  7. Gestionarea bazelor de date de voluntariat care includ informații despre oferte de voluntariat, parteneriate, oportunități etc.
  8. Coordonarea procesului de instruire din domeniul voluntariat – colaborarea cu instituții de învățământ relevante pentru a crea un sistem de educație care să includă la diferite nivele de învățământ o formare a Coordonatorilor de voluntari în managementul voluntarilor, formare care să fie recunoscută de către stat; oferirea asistenței metodologice în vederea formării continue a Coordonatorilor de voluntari; crearea unui mecanism de validare a competențelor Coordonatorilor de voluntari; informarea elevilor privind rolul și beneficiile voluntariatului etc. Mai multe informații la acest subiect pot fi accesate AICI.
  9. Atragerea de fonduri – donații și granturi; mijloace provenite din prestarea serviciilor conform legislației; alte surse ce nu contravin legislației Republicii Moldova.
  10. Organizarea programelor de granturi pentru dezvoltarea voluntariatului – granturi mici pentru dezvoltarea programelor de voluntariat; granturi pentru proiecte de dezvoltare a voluntariatului
  11. Elaborarea și implementarea a programelor de dezvoltare a diverselor tipuri de voluntariat, organizat de entități formale și neformale (voluntariatul 50+, voluntariatul în situații de urgență, voluntariatul internațional, voluntariatul susținut de angajator, voluntariatul neformal sub 14 ani etc.). Mai multe informații găsiți AICI.
  12. Organizarea evenimentelor prevăzute în art. 15 pct. (2) din Legea Voluntariatului (Săptămâna Națională a Voluntariatului, Conferința Națională a Voluntariatului, Festivalul Voluntarilor înlocuit cu Gala Națională de Premiere „Jos pălăria în fața voluntarilor!”) etc.
  13. Promovarea voluntariatului – desfășurarea campaniilor publice de promovare a implicării voluntarilor în diverse domenii; organizarea în parteneriate publice-private a diverselor activități și evenimente locale, regionale și naționale; implicarea diverșilor actori la diferite nivele, precum Rețeaua Națională LEADER, APL de nivelul I și II, Platforma pentru Îmbătrânire Activă etc.

În afară de responsabilitățile menționate în acest document, Centrul Național de Voluntariat va trebui să implementeze și alte aspecte ce țin de dezvoltarea cetățeniei active și a societății civile în ansamblu. Idei privind aceste responsabilități trebuie identificate prin consultări cu societatea civilă. 

CAP mulțumește Consiliului Național al ONG-urilor din Moldova și Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic pentru susținerea acordată și colaborare în procesul de implementare a Obiectivului General III din SDSC. Aducem mulțumiri și Direcției informațional-analitice a Parlamentului Republicii Moldova, pentru suportul acordat ca documentele elaborate de către noi să ajungă la toți membrii și membrele legislativului!

Identificarea actorilor care coordonează activități specifice de voluntariat

Platforma pentru Cetățenie Activă (CAP), în colaborare cu TDV, MOTIVAȚIE, CNTM, Eco-Răzeni, CONCORDIA, Consiliul ONG și cu susținerea Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, lucrează la evaluarea nivelului de implementare a Obiectivului General III din Strategia de Dezvoltare a Societății Civile (SDSC) 2018 – 2020.

În conformitate cu acțiunea 3.2.4.3 din SDSC, care presupune analizarea posibilităților de dezvoltare a diferitor tipuri de voluntariat, organizațiile partenere au decis să facă o analiză cu privire la voluntariatul în situații de urgență, în special COVID-19.

În cadrul analizei vor fi colectate date despre voluntariatul în caz de pandemie – prin intermediul a două chestionare online și în cadrul unui focus grup cu organizațiile / entitățile care au făcut voluntariat în situații de urgență (în martie – mai 2020).

Organizațiile partenere sunt în faza identificării entităților care au făcut voluntariat pentru a diminua consecințele COVID-19. În cazul în care cunoașteți organizații / grupuri de inițiativă care au desfășurat astfel de activități, sunteți rugați să comunicați până marți, 19 mai 2020, datele de contact ale acestora la adresa: secretariat@cucap.md

Ședința grupului regional nr. 4 „Contacte interumane”

La 30 aprilie 2020 a avut loc prima ședință online a Grupului nr. 4 „Contacte interumane”, la nivel regional. În cadrul ședinței organizațiile membre au făcut cunoștință, și-au prezentat mandatul și au vorbit despre activitățile pe care le fac în timp de COVID-19. În cadrul ședinței, la propunerea Antoniței Fonari (CAP) și a lui Andrei Gaiu (TDV) s-a discutat:

  • Voluntariatul în situații de urgență este un domeniu foarte important și trebuie dezvoltat, mai ales pentru a putea acționa eficient și în siguranță pe timp de pandemie;
  • În majoritatea țărilor din PaE sunt dezvoltate  inițiative de voluntariat în situații de urgență.

Grigor Yeritsyan,  de la Armenian Progressive Youth NGO, a spus că organizația lucrează cu aceeași voluntari de mai mult timp, respectiv au încredere în aceștia și nu încheie contracte cu ei. Antonina Volkova, de la VESTA, a spus că organizația sa încheie contracte de voluntariat.

Sunt cazuri când potențialii beneficiari nu doresc să contacteze cu voluntarii. De ex. în Olanda oamenii pot să cheme Poliția – pentru că persoanele în etate nu vor să fie ajutate de voluntari, oamenii în etate sunt foarte independenți și se consideră ofensați atunci când voluntarii doresc să-i ajute.

Au fost discutate și proritățile grupului pentru perioada 2020:

  • „E-education” ar trebui să fie în centrul atenției activităților Grupului nr. 4, inclusiv în contextul COVID-19;
  • Consolidarea rolului voluntariatului în gestionarea crizelor;
  • Schimb de bune practici între membrii Grupului nr. 4, la nivel regional.

Următoarele activități ale Grupului nr. 4, la nivel regional:

  • Crearea unui document online în care să fie incluse ideile membrilor grupului despre activitățile care ;
  • Elaborarea unui ghid despre organizaea activității ONG-urilor în dimp de COVID-19;
  • Cursuri online despre lucrul cu tineri și voluntariatul în perioadele de criză.

Sursa: www.cucap.md

Apel public CNTM

*На русском ниже

CNTM este îngrijorat de situația tinerilor aflați în sistemul de învățământ pe timp de pandemie, precum și de insuficiența măsurilor centralizate care ar veni să contribuie la îmbunătățirea mecanismelor de predare/învățare la distanță. Având în vedere acestea, CNTM intentionează să înainteze un apel public adresat Guvernului prin care venim cu anumite recomandări ce de urgență se impun, la care invită să se alăture și alte organizații interesate.

Apel public privind asigurarea procesului de învățământ pe timp de pandemie COVID-19

În contextul stării de urgență, accesul tinerilor la educație este un subiect de importanță majoră și trezește îngrijorări cu privire la capacitatea instituțiilor de învățământ de a răspunde în timp util la criza actuală și de a asigura dreptul egal la educație pentru toți tinerii din R. Moldova.

Prin semnarea și ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile copilului, a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, al Acordului de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova, precum și prin aprobarea Strategiilor sectoriale în domeniul educației, Republica Moldova se angajează să creeze un sistem de educaţie incluziv și accesibil tuturor, care să ofere o educaţie de calitate și să contribuie în timp la dezvoltarea socio-economică a țării. Cu toate acestea, pe timp de pandemie generată de COVID-19, metodele tradiționale utilizate în sistemul de învățământ limitează accesul tinerilor la educație de calitate .

În acest context, prin intermediul platformei online U-Report Moldova, Consiliul Național al Tineretului din Moldova a efectuat un sondaj în rândul a 5247 de tineri (cu vârsta de până la 24 ani) din toate regiunile țării pentru a identifica obstacolele cu care aceștia se confruntă în procesul de învățare. Astfel, am constatat că în perioada stării de urgență, accesul tinerilor la educație de calitate este limitat, atât din cauza lipsei tehnologiilor informaționale și a conexiunii la internet, în special în rândul elevilor și studenților din categoria social vulnerabili, cât și din cauza capacității reduse a cadrelor didactice de a utiliza instrumentele digitale în scopuri educaționale.

Pentru justificarea celor menționate venim cu descrierea problemei și setul de măsuri pentru soluționarea acesteia.

Accesul tinerilor la educație de calitate în perioada stării de urgență

(17 martie – 15 mai 2020)

Problema: În perioada stării de urgență, accesul tinerilor la educație de calitate este limitat.

Cauza 1: Accesul tinerilor la educație de calitate în perioada stării de urgență este limitat de lipsa tehnologiilor și/sau a internetului în rândul tinerilor, în special în rândul celor din categoria social-vulnerabili.

Potrivit sondajului „U-Report”, efectuat la sfârșitul lunii martie 2020, la care au participat 5247 de tineri din toate regiunile țării, 45% din cei intervievați au menționat că cunosc elevi care nu au acces la tehnologie și/sau internet și nu pot practica lecțiile online. Conform Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, în 2018, nivelul de penetrare a serviciilor de acces la Internet fix în bandă largă era de 17,5%, cu circa 623,135 abonați (în creștere cu doar 1 p.p. față de 2017). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil este de 83%. Totodată, există indicatori care sugerează o inegalitate înaltă în accesibilitatea și utilizarea tehnologiilor. Potrivit BNS, în 2018, înzestrarea gospodăriilor cu calculatoare era de 62% în mediul urban și 42% în mediul rural. Totodată, existența unui calculator într-o familie unde sunt 2 sau mai mulți elevi de asemenea poate fi considerată o barieră din moment ce un calculator nu poate fi utilizat concomitent de 2 persoane cu obiective paralele de învățare online. Mai mult, de acces la Internet fix în bandă largă dispuneau 48,7% de gospodării, dintre care 61% erau din mediul urban şi doar 39% – din mediul rural. Astfel, există o discrepanță substanțială între accesul în localitățile urbane și în cele rurale. Aproape 22% dintre localităţile rurale nu au încă acces în bandă largă la puncte fixe. În unele localităţi, profitabilitatea investiţiei în infrastructura de bandă largă este scăzută și cauzată de numărul redus de gospodării din zona rurală, precum și de gradul de dispersare al acestora. Prin urmare, tinerii din aceste localități nu dispun de acces la educația digitală, fie din cauza costului ridicat al serviciului, fie din cauza lipsei infrastructurii. În acest context, tinerii din zonele rurale, și mai ales cei din familiile social-vulnerabile, riscă să fie excluși din procesul educațional.

Cauza 2: Accesul tinerilor la educație de calitate în perioada stării de urgență este limitat de capacitatea redusă a cadrelor didactice de a utiliza instrumentele digitale.

Potrivit sondajului U-Report „Educație de la distanță” menționat, doar 48% din respondenți beneficiază de conferințe online cu profesorii în perioada de carantină. Ceilalți tineri chestionați studiază de sine stătător, în baza materialelor transmise de către profesori. De altfel, acest model de învățare generează nemulțumiri în rândul a 38% din tineri, în contextul în care volumul temelor de acasă devine exagerat de mare. Mai mult, chiar dacă profesorii depun toate eforturile necesare ca să asigure continuarea procesului de învățare, cca 19 % din tinerii chestionați sunt de părere că capacitatea limitată a profesorilor de a utiliza instrumentele digitale influențează semnificativ calitatea orelor în mediul online.

Efect 1: Tinerii din zonele rurale, în special cei din familiile social-vulnerabile, riscă să fie excluși din procesul educațional pe perioada carantinei.

Potrivit BNS, tinerii cu vârsta cuprinsă între 6-19 ani constituie 531,000. Dintre aceștia, 64% se află în mediul rural. Accesul limitat la tehnologie și internet în localitățile rurale, mai ales pe perioada carantinei, este un obstacol important în asigurarea educației pentru toți tinerii. Mai mult, cei mai afectați sunt tinerii din familiile social-vulnerabile, care suferă atât din cauza lipsei tehnologiei, cât și din lipsa unui mediu propice pentru dezvoltare. Întreruperea procesului de învățare poate genera consecințe pe termen lung în rândul tinerilor, afectând setul de cunoștințe pe care aceștia îl capătă și deciziile acestora pe termen lung. Potrivit unui studiu efectuat în 2016 de către Jordan A. Carlsson, 10 zile suplimentare de școlarizare cresc semnificativ rezultatele la testele de evaluare ale studenților. În același timp, o întrerupere de 60 de zile al procesului educațional reduce șansa de reușită a acestora. Astfel, în lipsa instrumentelor digitale, accesul la educație este îngrădit pentru o parte din tinerii din zonele rurale, ceea ce reduce șansele de reușită a tinerilor pe termen lung și îi predispune la comportamente deviante.

Efect 2: Chiar și în rândul tinerilor care au acces la tehnologie, rezultatele la învățătură riscă să scadă.

Calitatea educației și mai ales șansele de reușită ale absolvenților sunt afectate de pregătirea slabă a profesorilor în lucrul cu instrumentele digitale. Perioada lungă de adaptare la noul mediu și lipsa unui sistem online de evaluare în sistemul educațional îngreunează procesul de învățare pentru studenți. De altfel, în pofida reformelor sectorului de învățământ implementate de la independență, se înregistrează o scădere continuă a ratelor de trecere cu succes a examenelor de absolvire a gimnaziului. Peste jumătate din numărul de elevi sunt doar parțial competenți la lectură, matematică sau știință și se află cu mult în urma colegilor lor din țările vecine. Lipsa unor măsuri urgente pentru remedierea situației poate genera o diminuarea și mai importantă în rezultatele tinerilor la învățătura și poate afecta parcursul educațional și profesional al absolvenților. În aceeași ordine de idei, date fiind condițiile limitate de incluziune și reciprocitate a interacțiunii umane, cadrele didactice deja raportează gradul scăzut de interacțiune și receptivitate a unor elevi în procesul de învățare la distanță. Astfel, efortul depus de către pedagogi, pe de o parte, sunt duble, în timp ce capacitatea elevilor de implicare scade.

Asigurarea unei educaţii de calitate pentru toţi tinerii, mai ales în perioada de criză, reclamă conjugarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în acest proces: autorităţi la nivel central și local, agenți economici, școală, părinţi, copii și societate civilă. Prin urmare, grupul de advocacy „Tineret”, alături de partenerii acestuia, vine cu o serie de recomandări pentru a spori accesul egal și nediscriminatoriu al tinerilor din R. Moldova la educație.

Recomandări:

În baza celor expuse mai sus, soluția noastră constă în:

  1. Urgentarea procesului de determinare al modalității de desfășurare a examenelor de absolvire ale ciclului gimnazial și BAC-ului (examinând și varianta online de examinare), având la bază un plan strategic de acțiuni elaborat și consultat cu actorii interesați, precum și dezvoltarea unui mecanism de promovare și susținere a examenelor de absolvire prin care elevii și studenții să nu fie respinși sau amânați.
  2. Asigurarea de către MECC cu calculatoare/tablete (cu titlu de împrumut sau donație) și acces la internet pentru fiecărui elev din zonele rurale/urbane, care face parte din categoriile social-vulnerabile, or care sunt din familie cu 2 și mai mulți copii care nu dispun de astfel de utilități. Referință: exemplul din Estonia.
  3. Subvenționarea serviciilor de acces la Internet mobil (sau/și fix, unde aceasta este posibil) și asigurarea accesului gratuit la rețelele de internet pentru elevii ce au nevoie de acesta în perioada de carantină (exemplu servind solidarizarea companiei Orange Moldova cu profesorii).
  4. Abilitarea cadrelor didactice în procesul digital de predare prin livrarea instruirilor de tip Training for Trainers, pentru ca profesorii să fie instruiți corect cum să utilizeze eficient platformele de educație online.
  5. În perspectiva prelungirii stării de urgență, elaborarea curriculelor și conținuturilor educaționale utilizând principiile e-learning.
  6. Utilizarea unei platforme/instrumente unice de învățare, precum Google Classroom (care este gratuită). Uniformizarea platformei/platformelor folosite pentru învățare la distanță va crea un confort al procesului de învățare, atât pentru cadrele didactice – cât și pentru elevi, chiar și după perioada stării de urgență.
  7. Elaborarea unei platforme naționale de învățare cu conținuturi educaționale digitale și instrumente de evaluare ce va putea fi utilizată continuu în situații similare și nu doar.
  8. Asigurarea accesibilității procesului educațional adaptat la necesitățile copiilor și tinerilor cu dizabilități mentale și de vedere, utilizând material educațional însoțit de limbajul mimico-gestual și ușor de citit, precum și dezvoltarea modulelor de instruire online inclusiv pentru minoritățile lingvistice (în limba rusă ș.a.).

De altfel, adaptarea sistemului educațional la mediul digital și asigurarea accesului pentru toți tinerii la acest sistem reprezintă o oportunitate importantă de a soluționa alte probleme existente, precum lipsa cadrelor în zonele rurale și uniformizarea accesului la educație de calitate. În acest sens, Legea nr.121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității și Legea nr.60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități prevede implementarea garanțiilor de accesibilitate pentru a elimina obstacolele și barierele legate de facilitățile și serviciile publice, cum ar fi transportul, informațiile și comunicațiile.

Pe timp de pandemie nu neglijăm necesitățile de a investi în sistemul sănătății, dar totodată suntem de părerea că și sistemul de educație necesită o atenție sporită pe motiv că rezultatele acestui sistem vor produce efecte pe viitor.

Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) este o structura asociativă cu 51 de organizații de tineret membre ce are misiunea de a promova interesele tinerilor din Moldova.

În speranța unei colaborări eficiente, vă asigurăm de toată considerația noastră. Pentru orice întrebări sau detalii, ne puteți contacta la adresa de e-mail: ana-maria.beldiga@cntm.md sau cntm.corespondenta@gmail.com.

Cu respect,
Roman Banari, Secretar General

Consiliului Național al Tineretului din Moldova

Lista organizațiilor care susțin apelul public privind asigurarea procesului de învățământ pe timp de pandemie COVID-19

  1. A.O. Asociația Institutum Virtutes Civilis
  2. A.O. Promo-LEX
  3. A.O. Alianţa pentru Eficienţă Energetică şi Regenerabile
  4. A.O. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  5. A.O. Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
  6. A.O. Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP)
  7. A.O. Tinerii pentru dreptul la viață (TDV)
  8. A.O. Centrul pentru Jurnalism Independent
  9. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova
  10. Asociaţia de reabilitare a invalizilor din Republica Moldova
  11. A.O. „Terra-1530”
  12. A.O. BIOS
  13. Asociația Femeilor pentru Protectia Mediului și Dezvoltarea Durabilă
  14. A.O. Alianța INFONET
  15. A.O. Eco-Răzeni
  16. A.O.Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”
  17. A.O. „Consiliul Raional al Tinerilor din Floreşti”
  18. A.O. Comunitatea Studenților Creștini din Republica Moldova
  19. A.O. INTECO
  20. A.O. Institutul European de Studii Politice în Moldova
  21. A.O. INVENTO
  22. Asociatia Presei Independente (API)
  23. A.O. Centrul de Informare și Resurse PRO BONO
  24. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
  25. A.O. ECOTOX
  26. A.O. Certitudine
  27. A.O. Automobil Club din Moldova
  28. A.O. Eco-Sor
  29. A.O. Institutul de Politici Publice
  30. A.O. „Mostenitorii”
  31. A.O. Părinți Solidari
  32. Platforma Tineretului Pentru Solidaritate Interetnică
  33. A.O. Asociația Studenților Europeni AEGEE-Chișinău
  34. Consiliul Raional al Tinerilor Fălești
  35. A.O. PRINCIPII SĂNĂTOASE
  36. A.O. Uniunea Elevilor din Moldova
  37. A.O. Rețeaua Națională LEADER din Republica Moldova
  38. Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
  39. A.O. Mișcarea Ecologistă din Moldova
  40. Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova
  41. A.O. Centrul de Instruire și Dezvoltare Educațională
  42. A.O. Centrul Regional de Mediu-Moldova (REC Moldova)

***************************************************************************************

CNTM обеспокоена положением молодых людей в системе образования во время пандемии, а также отсутствием централизованных мер, которые бы способствовали совершенствованию механизмов дистанционного преподавания/обучения. В связи с этим CNTM намеревается направить правительству публичный призыв, в котором мы сформулируем некоторые срочные рекомендации, к которому приглашаем присоединиться другие заинтересованные организации.

Общественный призыв к обеспечению учебного процесса в период пандемии

В контексте чрезвычайного положения доступ молодежи к образованию является вопросом первостепенной важности и вызывает обеспокоенность по поводу способности образовательных учреждений своевременно реагировать на нынешний кризис и обеспечивать равное право на образование для всех молодых людей Республики Молдовы.

Подписав и ратифицировав Конвенцию ООН о правах ребенка, Конвенцию о правах людей с ограниченными возможностями, Соглашение об ассоциации между Европейским союзом и Республикой Молдова, а также утвердив отраслевые стратегии в области образования, Республика Молдова обязуется создать систему инклюзивного и доступного для всех образования, чтобы обеспечить качественное образование, вовремя внести вклад в социально-экономическое развитие страны. Однако во время пандемии, вызванной COVID-19, традиционные методы, используемые в системе образования, ограничивают доступ молодежи к качественному образованию.

В этом контексте с помощью онлайн-платформы U-Report Moldova Национальный совет молодежи Молдовы провел опрос среди 5247 молодых людей (в возрасте до 24 лет) из всех регионов страны, чтобы определить препятствия, с которыми они сталкиваются на данный момент в процессе обучения. Таким образом, мы обнаружили, что в период чрезвычайного положения доступ молодых людей к качественному образованию ограничен как из-за отсутствия информационных технологий и подключения к Интернету, особенно учеников и студентов из уязвимых групп, а также из-за их низкой способности дидактических кадров к использованию цифровых инструментов в образовательных целях.

Для обоснования вышесказанного мы приведем описание проблемы и комплекс мер по ее решению.

Доступ молодежи к качественному образованию в период чрезвычайного положения (17 марта – 15 мая 2020 г.)

Проблема: во время чрезвычайного положения доступ молодежи к качественному образованию ограничен.

Причина 1: Доступ молодежи к качественному образованию в период чрезвычайного положения ограничен отсутствием технологий и / или Интернета среди молодежи, особенно среди социально уязвимых категорий.

Согласно опросу «U-Report», проведенному в конце марта 2020 года, в котором приняли участие 5247 молодых людей из всех регионов страны, 45% опрошенных отметили, что они знают студентов, которые не имеют доступа к технологиям и / или Интернету и не могут практиковать онлайн уроки. По данным Национального агентства по регулированию в области электронных коммуникаций и информационных технологий, в 2018 году уровень проникновения услуг фиксированного широкополосного доступа в Интернет составил 17,5% с около 623 135 абонентов (рост на 1 п.п. по сравнению с 2017 годом). В то же время уровень проникновения услуг мобильного Интернета составляет 83%. В то же время существуют показатели, свидетельствующие о высоком неравенстве в доступности и использовании технологий. По данным НБС, в 2018 году обеспеченность домашних хозяйств компьютерами составляла 62% в городской местности и 42% в сельской местности.В то же время наличие компьютера в семье, где есть 2 или более ученика, также может рассматриваться как препятствие, поскольку компьютер не может одновременно использоваться двумя людьми с параллельными целями онлайн-обучения. Кроме того, 48,7% домашних хозяйств имели фиксированный доступ в Интернет, из которых 61% были из городских районов и только 39% – из сельской местности. Таким образом, существует существенное несоответствие между доступом в городских и сельских районах. Почти 22% сельских населенных пунктов еще не имеют широкополосного доступа к фиксированным точкам. В некоторых населенных пунктах рентабельность инвестиций в широкополосную инфраструктуру является низкой и обусловлена небольшим количеством домашних хозяйств в сельской местности, а также степенью их рассеивания. Поэтому молодые люди в этих населенных пунктах не имеют доступа к цифровому образованию либо из-за высокой стоимости услуг, либо из-за отсутствия инфраструктуры. В этом контексте молодые люди из сельской местности, особенно из социально уязвимых семей, рискуют быть исключенными из образовательного процесса.

Причина 2: Доступ молодежи к качественному образованию в чрезвычайный период ограничен из-за ограниченной способности дидактических кадров использовать цифровые инструменты.

Согласно упомянутому опросу U-Report «Дистанционное обучение», только 48% респондентов пользуются онлайн-конференциями с учителями в течение периода карантина. Другие опрошенные молодые люди самостоятельно занимаются обучением. Более того, эта модель обучения вызывает неудовлетворенность среди 38% молодых людей в контексте, в котором объем домашней работы становится слишком высоким в этих условиях. Более того, даже если учителя прилагают все усилия, чтобы обеспечить продолжение учебного процесса, около 19% опрошенных молодых людей считают, что ограниченная способность учителей использовать цифровые инструменты существенно влияет на качество уроков в онлайн-среде.

Эффект 1: Молодые люди из сельской местности, особенно из социально уязвимых семей, рискуют быть исключенными из процесса карантинного образования.

По данным НБС, молодые люди в возрасте от 6 до 19 лет составляют 531 000 человек. Из них 64% находятся в сельской местности. Ограниченный доступ к технологиям и Интернету в сельских районах, особенно в период карантина, является важным препятствием в обеспечении образования для всех молодых людей в равной степени. Кроме того, больше всего пострадали молодые люди из социально уязвимых семей, которые страдают как от недостатка технологий, так и от отсутствия благоприятных условий для развития. Прерывание процесса обучения может иметь долгосрочные последствия для молодых людей, затрагивая набор знаний, которые они приобретают, и их долгосрочные решения.

Согласно исследованию, проведенному в 2016 году Джорданом А. Карлссоном, 10 дополнительных дней обучения значительно повышают результаты оценочных тестов учащихся. В то же время 60-дневное прерывание учебного процесса снижает их шансы на успех. Таким образом, в отсутствие цифровых инструментов доступ к образованию для некоторых молодых людей в сельской местности ограничен, что снижает шансы на успех молодых людей в долгосрочной перспективе и предрасполагает их к девиантному поведению.

Эффект 2: Даже среди молодых людей, которые имеют доступ к технологиям, результаты обучения, вероятно, снизятся.

На качество образования и особенно на шансы на успех выпускников влияет плохая подготовка учителей работе с цифровыми инструментами. Длительный период адаптации к новой среде и отсутствие системы онлайн-оценки в образовательной системе усложняют процесс обучения для студентов. Более того, несмотря на реформы сектора образования, проведенные с момента обретения независимости, уровень успешных выпускных экзаменов в гимназии постоянно снижается. Более половины учащихся лишь частично владеют чтением, математикой или естественными науками и значительно отстают от своих сверстников в соседних странах. Отсутствие срочных мер по исправлению ситуации может привести к еще большему снижению результатов обучения молодежи и может повлиять на образовательный и профессиональный курс выпускников.

В том же порядке идей, учитывая ограниченные условия включения и взаимности человеческого взаимодействия, учителя уже сообщают о низкой степени взаимодействия и восприимчивости некоторых учащихся в процессе дистанционного обучения. Таким образом, усилия, предпринимаемые педагогами, с одной стороны, носят двоякий характер, а способность учащихся к вовлечению также уменьшается.

Обеспечение качественного образования для всех молодых людей, особенно в период кризиса, требует объединения усилий всех участников этого процесса: центральных и местных органов власти, экономических агентов, школы, родителей, детей и гражданского общества. Поэтому правозащитная группа «Tineret» (Молодежь) вместе со своими партнерами предлагает ряд рекомендаций по расширению равного и недискриминационного доступа молодежи из Молдовы к образованию.

Рекомендации:

Исходя из вышеизложенного, наше решение:

  1. Срочность процесса определения способа проведения выпускных экзаменов цикла средней школы и БАКа (также рассмотрение онлайн-версии экзамена) на основе стратегического плана действий, разработанного и согласованного с заинтересованными субъектами, а также разработки механизма продвижения и поддержка выпускных экзаменов, когда студенты и ученики не будут отклонены или задержаны.
  2. Обеспечение MECC компьютерами / планшетами и доступом в Интернет для каждого студента из сельской / городской местности, который является частью социально уязвимых категорий или находится в семье с 2 и более детьми. Справка: пример из Эстонии.
  3. Субсидирование услуг доступа в Интернет и предоставление бесплатного доступа в интернет-сети для студентов, которые в нем нуждаются в течение периода карантина (например, поддержание солидарности компании Orange Moldova с преподавателями).
  4. Предоставление учителям возможности участвовать в цифровом обучении путем организации обучения по типу Training for Trainers по надлежащему обучению эффективному использованию онлайн-образовательных платформ для преподавателей.
  5. В перспективе продления чрезвычайного положения, разработки учебных планов и образовательного контента с использованием принципов электронного обучения.
  6. Использование платформы/ инструментов обучения, таких как Google Classroom (которая является бесплатной). Унификация платформы/платформ, используемых для дистанционного обучения, создаст комфорт процесса обучения, как для учителей, так и для студентов.
  7. Разработка национальной учебной платформы с цифровым образовательным контентом, который может непрерывно использоваться в подобных ситуациях и не только.
  8. Обеспечение доступности образовательного процесса, адаптированного к потребностям детей и молодежи с психическими и зрительными нарушениями, использование учебных материалов, сопровождаемых мимико-жестовым языком и легким для чтения, а также разработка онлайн-модулей обучения, в том числе для языковых меньшинств (на русском языке и т. д.).

Кроме того, адаптация системы образования к цифровой среде и обеспечение доступа всех молодых людей к этой системе является важной возможностью для решения других проблем в будущем, таких как нехватка персонала в сельских районах и единообразный доступ к качественному образованию. В этом отношении Закон № 121 от 25 мая 2012 года об обеспечении равенства и Закон № 60 от 30 марта 2012 года о социальной интеграции людей с ограниченными возможностями предусматривают реализацию гарантий доступности для устранения препятствий и барьеров, связанных с общественными объектами и услугами, такие как транспорт, информация и связь.

Во время пандемии мы не пренебрегаем необходимостью инвестировать в систему здравоохранения, но мы также считаем, что системе образования также необходимо уделять больше внимания, поскольку результаты этой системы будут оказывать влияние в будущем.

Национальный молодежный совет Молдовы (CNTM) является ассоциативной структурой, в которую входят 51 молодежная организация, задача которой состоит в продвижении интересов молодежи Молдовы.

Список организаций, поддерживающих общественный призыв, прилагается.

В надежде на эффективное сотрудничество, мы заверяем вас в нашем внимании. По любым вопросам или деталям вы можете связаться с нами по электронной почте:

cntm.corespondenta@gmail.com.

С уважением,
Национальный молодежный совет Молдовы

_______________________
https://moldova.ureport.in/opinion/1643/

2 Raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației” (ANRCETI), Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: 2018, https://www.anrceti.md/files/filefield/2018_Rap_Evol_Piata_26042019.pdf

3 „Evoluția pieței de comunicații electronice în anul 2017”, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.

Sursa: www.cucap.md

Workshop on climate change education, awareness & behavior

 

In both the EU and the EaP countries, citizen engagement is an underdeveloped tool for climate change policy. Climate change awareness and education have the potential to ensure support for ambitious policies as well as enable actual greenhouse gas reductions with behavioural changes. This workshop aimed to inspire and empower youth and policy-makers from the EU and EaP countries to step up climate change awareness and action in their home country. Participants were encouraged to signal opportunities for citizen climate change engagement by providing them with academic and practical tools, exchanging experiences and visiting a practical implementation example. The event took place in Brussels and Ghent in 10-11 February 2020.

The National Youth Council of Moldova was represented at the event by Andrei Gaiu, Board member, CNTM / Executive Director, Association „Youth for the right to live” (TDV). During the discussions, Andrei raised the issues of integrity, ethics and hypocrisy in the context of the civil society organization and donors which are working on issues related to SGDs but do not compile with them in their daily activities. A special attention was given to the negative impact of the hypocrisy of the actors which want to combat the climate change, but often their actions demotivate the simple people, who are the stakeholders who’s behavior in fact should change in order to reduce their impact on climate change.

The first day of the event was streamed online. The first part can be seen here and the second here.

 

APEL către organizațiile societății civile

În contextul evaluării nivelului de implementare a Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile 2018-2020, Consiliul Național al ONG-urilor face apel către Organizațiile Societății Civile în vederea identificării acțiunilor realizate de către acestea pentru realizarea SDSC.

Organizațiile care au realizat activități prevăzute în SDSC sunt rugate să completeze această grilă, oferind detalii despre modalitatea realizării activității, entitățile implicate în realizare, rezultatele obținute. În grilă, de asemenea, pot fi incluse și impedimentele întâmpinate în procesul de realizare a acțiunilor din SDSC.

Contribuțiile colectate urmează a fi sintetizate în formatul unui raport de evaluare a implementării Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile pentru anii 2018 – 2020, care va fi elaborat voluntar de către membrii Consiliului ONG.

Echipa Consiliului ONG va aprecia dacă veți expedia grila cu comentariile Dvs. până la 29 februarie 2020, ora 12:00, la adresa consiliulong.md@gmail.com

Sursa: www.cucap.md