Contribuim la Raportul alternativ cu privire la implementarea Obiectivului general III din SDSC

Astăzi, 11 decembrie 2020, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) a găzduit o sesiune de prezentare, întrebări și răspunsuri cu privire la Rapoartele alternative privind implementarea acțiunilor din Obiectivul General III din cadrul SDSC 2018 – 2020.

Nicolai Cheleș, Președinte CNTM și autorul proiectului Raportului pentru implementarea acțiunilor din Obiectivul specific 3.3 din SDSC, a prezentat principalele concluzii evaluării acțiunilor Ob. 3.3 din Strategie. Înregistrarea evenimentului poate fi accesată AICI.

Proiectele de Rapoarte Alternative pentru Obiectivele specifice 3.1 și 3.2 din SDSC vor fi prezentate de către Asociația TDV, CAP și „MOTIVAȚIE” în cadrul Atelierului „Dezvoltarea spiritului civic activ și a voluntariatului” din 23 decembrie 2020, în cadrul Forumului ONG. Persoanele interesate, să participe la eveniment, sunt rugate să expedieze o solicitare de acces pe platforma Zoom (la e-mail secretariat@cucap.md) până la 21 decembrie 2020. Contribuțiile, din partea societății civile, pentru Raportul Alternativ pentru Obiectivele specifice 3.1 și 3.2 pot fi făcute accesând proiectul de document pentru redactări / sugestii (până la 21 decembrie 2020).

CNTM, care a elaborat proiectul de Raport pentru Obiectivul specific 3.3, așteaptă contribuții pentru Obiectivul specific 3.3 tot până la 21 decembrie 2020 (cntm.corespondenta@gmail.com).

Raportul alternativ este realizat în proiectul „Implementarea Obiectivului III din SDSC și promovarea dezvoltării voluntariatului în situații de urgență”, în cadrul Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic. Proiectul este implementat de Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP), care monitorizează – împreună cu TDV, MOTIVAȚIE, CNTM, Eco-Răzeni, CONCORDIA și Consiliul ONG – nivelul de implementare a Obiectivului General III din Strategia de Dezvoltare a Societății Civile (SDSC) 2018-2020.

DOCUMENT DE POZIȚIE cu ocazia Zilei Internaționale a Voluntariatului

Mai multe organizații neguvernamentale și voluntari/cetățeni activi semnează această adresare cu ocazia zilei de 5 decembrie, declarată de ONU drept Ziua Internațională a Voluntariatului și în contextul planificării strategice de acordare a asistenței UE pentru Parteneriatul Estic (2021 – 2027).

ONU, din care fac parte și statele UE, declară în diferite moduri că ,,incluziunea este o caracteristică definitorie a voluntariatului.” Corpul Păcii al SUA, dar și un număr impresionant de instituții publice și non-profit reiterează în documente publice și prin exemplul lor că este extrem de importantă consolidarea rolului voluntariatului și promovarea unei recunoașteri mai bune și mai sistematice a voluntariatului.

În domeniul educație voluntariatul este recunoscut drept unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a dezvolta deprinderi și abilități practice. Prin voluntariat sunt formate și abilități pentru o mai bună implicare în viața comunității, voluntariatul fiind o modalitate excelentă pentru a asigura experiența și vechimea de muncă necesară pentru angajare. Voluntariatul este esențial ca instrument de contact și comunicare între oameni, inclusiv între toți cetățenii din UE și regiunile învecinate. Voluntariatul înseamnă mobilitate și interacțiune cu alte culturi.

Cetățenia activă și implicarea civică se manifestă în mod voluntar, dar implicarea comunităților va întârzia, în continuare, fără promovarea unei culturi a voluntariatului în toate țările Parteneriatul Estic (la fel ca și în țările UE) și în regiunea Mării Negre.

Organizațiile non-profit din UE și din Parteneriatul Estic promovează, de un deceniu, mesajul că instituțiile UE ar trebui să ofere, în documente strategice, importanța necesară voluntariatului – drept un excelent instrument de implicare, aplicabil pentru toate vârstele și categoriile sociale.

Este foarte demotivant pentru voluntarii și cetățenii din Parteneriatul Estic să vadă, după un deceniu de pledoarie, că documentele strategice ale UE – care ar trebui să aibă la bază experiența statelor UE și responsabilitatea pentru impozitele plătite de cetățenii UE – ignoră în continuare importanța voluntariatului pentru toate vârstele și în multiple domenii de activitate. Strategia UE pentru Parteneriatul Estic, pentru următorii 7 ani transmite mesajul că “investirea în oameni” presupune doar “investirea în tineri” și în acest caz pare îndoielnic conceptul “împreună pentru societăți rezistente, corecte și incluzive”. Cetățenii de toate vârstele și organizațiile comunitare atrag atenția, la toate evenimentele cu prezența instituțiilor UE, că este greșit conceptul prin care voluntariatul este recunoscut ca o activitate preponderentă pentru tineri, pentru că de fapt voluntariatul este la fel de valoros și atunci când este oferit de persoane care au peste 30 de ani.

Comunitățile au mare nevoie de voluntari de toate vârstele, dacă se așteaptă să avem modele de cetățenie activă – nu este corect să neglijăm valoarea pe care o pot aduce persoanele peste 30 de ani (având studii superioare / masterate / doctorate finalizate, experiență de viață și mai multe cunoștințe privind participarea la formarea bugetelor locale, anumite idei pentru comunități etc.). Foarte mulți oameni după 30 de ani fac voluntariat, inclusiv mulți profesioniști, iar acesta este un voluntariat foarte prețios, pentru că anume cu implicarea acestor persoane – în dezvoltarea / promovarea politicilor de voluntariat, nediscriminare, sănătate etc. – au fost făcute contribuții foarte utile pentru comunitățile noastre.

Acum ca niciodată este necesară implicarea persoanelor vârstnice, în contextul în care cea mai mare parte a populației din regiune îmbătrânește (inclusiv în UE), iar statele trebuie să identifice căi de implicare pentru toate categoriile de vârstă din rândul persoanelor defavorizate, a femeilor, a persoanelor în etate, a oamenilor cu mobilitate redusă etc.

Mai ales în perioada de COVID-19, când în virtutea vârstei anume persoanele 50 ani + trebuie să stea mai mult izolate – anume acum ar trebui să se pună accent pe conceptul de îmbătrânire activă, pe dezvoltarea oportunităților de voluntariat la distanță și să fie identificate noi modalități de comunicare și mobilitate, păstrând securitatea sănătății și a vieților tuturor voluntarilor. De aceea, mobilitatea tuturor grupurilor de vârstă trebuie asigurată prin programe de schimb pentru voluntari și / sau experți, pentru a împărtăși cunoștințe, experiență și expertiză, pentru învățare continuă pe parcursul vieții și dezvoltare culturală.

Semnatarii documentului se arată foarte îngrijorați că UE și autoritățile publice naționale nu sesizează încă faptul că munca voluntară este un factor important al compensării insuficienței acțiunilor guvernamentale sau a lipsei de funcționalitate a piețelor de servicii. Munca voluntară compensează, de asemenea, deficitul bugetar, reduce cheltuielile statului, contribuie la descentralizarea şi debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic şi al mediului infracţional, voluntariatul fiind de fapt un element de securitate socială al statului.

Persoanele care s-au alăturat demersului sesizează că entitățile UE și cele naționale nu recunosc și nu susțin îndeajuns rolul voluntarilor în perioada de pandemie, când autoritățile publice locale și centrale din UE, Parteneriatul Estic și Regiunea Mării Negre s-au confruntat cu o mare provocare în a acoperi necesitățile de servicii medicale și sociale, respectiv aceste entități au așteptat și așteaptă implicarea voluntarilor – fără ca să fie suficiente de sensibile la problemele cu care se confruntă voluntarii și organizațiile non-profit care prestează servicii sociale.

Pentru a promova voluntariatul la nivel național și regional, următoarele recomandări au fost identificate, de către reprezentanții societății civile, pentru instituțiile UE:

• să promoveze o cultură a voluntariatului în Parteneriatul Estic (la fel ca și în țările din UE) și în Regiunea Mării Negre;
• să sublinieze importanța recunoașterii voluntariatului și consolidarea rolului voluntariatului, în special în gestionarea crizei situațiilor de urgență (pandemii inclusiv), pentru a susține autoritățile publice să sprijine instituțiile de stat ca să-și fortifice capacitatea de a dezvolta politici, servicii de voluntariat și servicii sociale;
• să sprijine includerea voluntariatului în documentele de politici naționale ca o prioritate, ca un element de securitate socială al statului;
• să sprijine crearea infrastructurii de voluntariat (constituită din sisteme, mecanisme și instrumente necesare pentru a asigura un mediu în care voluntariatul poate contribui la dezvoltarea tuturor domeniilor, pentru a construi o societate coezivă și incluzivă bazată pe solidaritate, cetățenie activă și pentru a crește nivelul de capital social) pentru țările din UE, Parteneriatul Estic și din Regiunea Mării Negre: prin crearea de programe și instrumente de sprijin, punând accentul pe dezvoltarea tuturor tipurilor de voluntariat (nu numai pe voluntariatul tinerilor), sensibilizând societatea civilă locală cu privire la astfel de programe și rezultatele lor, efectuând o evaluare continuă a eficacității muncii lor;
• să creeze condiții pentru deEzvoltarea de proiecte naționale și internaționale în domeniul voluntariatului – cu participarea și între țările din UE, Parteneriatul Estic și Regiunea Mării Negre – pentru a consolida și extinde învățarea reciprocă, a împărtăși cunoștințe, experiență și a oferi expertiză.

Persoanele și organizațiile care doresc ca să semneze documentul o pot face la adresa de e-mail secretariat@cucap.md și pe site-ul Petiții Online.

Apel public cu privire la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021

Doamnei Zinaida GRECEANÎI, Președinta Parlamentului Republicii Moldova

Domnului Ion CHICU, Prim-ministrul Republicii Moldova

Doamnei Lilia POGOLȘA, Ministra Educației, Culturii și Cercetării

Doamnei Viorica DUMBRĂVEANU Ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

APEL PUBLIC

cu privire la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021

Consiliul Național al Tineretului din Moldova, organizație umbrelă care reprezintă vocea tinerilor din Moldova prin intermediul a 53 organizații de tineret membre, atrage atenția asupra faptului că proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021, elaborat de către Guvernul Republicii Moldova, prevede o diminuare substanțială pentru componenta Învățământ (programul nr.88), componenta de Tineret (subprogramul nr.8603) și componenta Protecția familiei și copilului (subprogramul nr. 9006).

Pe componenta Învățământ, pentru anul 2021 se propun spre aprobare 1.9 miliarde MDL, cu cca 130 milioane lei mai puțin decât au fost aprobați inițial pentru anul 2020.

Totodată, în raport cu anul 2016, bugetul planificat pentru Tineret a diminuat cu 27%, iar în comparație cu anul 2020, cu 22% sau cu cca 4 milioane ei. Astfel, în timp ce în 2020 s-au aprobat inițial 20.6 milioane lei; pentru anul 2021, se propun spre aprobare 16 milioane lei pe această componentă.

Mai mult, pentru anul 2021, Guvernul nu a prevăzut resurse financiare pentru linia bugetară „Protecție a familiei și copilului” (subprogramul nr. 9006 din buget).

În contextul crizei sanitare și economice actuale generate de impactul negativ al COVID-19, înțelegem constrângerile bugetare ce au loc pe toate sectoarele. Cu toate acestea, tinerii, în special cei din categoria social vulnerabilă, au de suferit considerabil în perioada de pandemie.

Chiar dacă, începând cu 1 septembrie, o parte din instituții s-au întors la modul tradițional de învățare, un studiu recent, efectuat de către CNTM în perioada lunie-Septembrie, arată că modul de organizare a educației la distanță pe parcursul stării de urgență nu a reușit să asigure calitatea procesului de învățare și a lăsat pe dinafara sistemului de educație cca 11% din elevi.

De altfel, am constatat că în perioada stării de urgență, copiii din familiile cu venituri reduse au petrecut mai puține ore studiind și au avut acces limitat la tehnologiile de informare și de comunicare. Astfel, în lipsa unui buget pe măsura necesităților în materie de tehnologie, instruire a cadrelor didactice și programe de recuperare, elevii din mediile defavorizate au șanse mici să asimileze materialul pierdut. În timp, aceste lacune se pot acumula în deficite de învățare și mai mari, transformându-se în inegalități socio-economice de lungă durată.

Totodată, în contextul în care pierderea locurilor de muncă, violența în familie și lipsa sau eficiența serviciilor de consiliere și suport sunt alți factori^[I] importanți care afectează tinerii și dreptul acestora la educație și la dezvoltare, rolul organizațiilor de tineret și a organelor de protecție a familiei și ale copilului în monitorizarea și atenuarea riscurilor legate de aceste circumstanțe este esențial la asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea viitoarei forței de muncă și păstrarea unui echilibru în societate.

Astfel, finanțarea corespunzătoare a sistemului de învățământ, a sectorului de tineret și a serviciilor de protecție socială sunt vitale, mai ales în perioada de criză pe care o traversăm.

În lumina celor menționate, insistăm pe revizuirea bugetului pentru Învățământ, menținerea bugetului la nivelului de finanțare în 2020 a componentei de Tineret și majorarea bugetului pentru serviciile de Protecție a familiei și copilului (nr. subprogram 9006), în baza argumentelor și necesităților urgente de intervenție menționate mai jos, întru a diminua impactul negativ al pandemiei asupra dezvoltării tinerilor.

Domeniul Învățământ

Se propune revizuirea bugetului spre majorare, cât și revizuirea programelor pentru învățământ, în baza următoarelor necesități:

1. Recomandăm includere în proiectul bugetului de stat pe anul 2021 a unei noi linii de buget pentru necesitățile sistemului pe timp de pandemie.
2. În domeniul managementului educației și asigurarea calității procesului de predare-învățare la toate nivelurile, se impune necesitatea creșterii bugetului astfel încât cadrele didactice să fie capacitate întru a utiliza cu ușurință noile instrumente TIC ce vin să contribuie la asigurarea calității învățământului la distanță și interactivitatea acestuia;
3. Asigurarea tuturor elevilor și profesorilor cu tehnică de calcul și acces la internet, în special pe cei din familii defavorizate;
4. Subvenționarea serviciilor de acces la Internet mobil (sau/și fix, unde aceasta este posibil) și asigurarea accesului gratuit la rețelele de internet pentru profesori și elevii ce au nevoie de aceasta în perioada de COVID-19.
5. Implementarea unei platforme naționale de educație la distanță unde, prin intermediul unei aplicații mobile interactive, elevii vor putea să transmită sarcinile, proiectele și testele online, să se conecteze cu administrația, profesorii și psihologii, să se înregistreze la cursurile predate la distanță, să primească instruiri cu privire la măsurile de siguranță COVID și să-și urmărească progresul în materie de educație.
6. Asigurarea unui mediu armonios și sigur pentru elevii în instituțiile de învățământ pe timp de pandemie (și nu doar) în vederea prevenirii și combaterii fenomenului de discriminare și hărțuire pe diverse criterii, inclusiv și COVID-19, astfel asigurând că nimeni nu este exclus sau lăsat în urmă.
7. Procurarea și distribuirea măștilor și substanțelor de protecție pentru elevii din familiile social-vulnerabile.

Domeniul Tineret

Se propune menținerea bugetului aprobat pentru 2021 la nivelul anului precedent (20 milioane lei), în baza următoarelor argumente:

1. Spre deosebire de anul 2020, în anul 2021 vor interveni cheltuieli suplimentare pe marginea administrării Agenției Naționale de pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, precum și pentru dezvoltarea programelor de tineret cu care a fost abilitată. Aceasta va fi prima instituție responsabilă de implementarea politicilor de tineret creată la nivel național, care va dezvolta și consolida sistemul instituțional și de politici în domeniul tineretului. Hotărârea de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Agenției a fost aprobată în luna august, 2020, iar funcționarea eficientă a acesteia va depinde considerabil de resursele financiare care vor veni să asigure funcționalitatea instituției, dar și a programelor de tineret ce urmează a fi implementate sau pilotate de aceasta.
2. În contextul epidemiei și riscului de agravare a inegalităților deja mari în Moldova, rolul APL în asigurarea incluziunii tinerilor din zonele rurale în programele și activitățile de tineret este crucială pentru garantarea dreptului la educație și la dezvoltarea fiecărui tânăr din R. Moldova. Astfel, bugetul alocat programelor de granturi, co-finanțate de către APL, este crucial la atingerea acestui obiectiv.
3. Eforturile și investițiile Guvernului și a partenerilor de dezvoltare în crearea și susținerea Centrelor de tineret pe parcursul ultimilor ani se pot pierde în cazul în care nu există o finanțare suficientă din partea Guvernului pentru activitățile de tineret la nivel local și dotarea acestora, inclusiv cu măști și substanțe de protecție anti COVID-19.

Domeniul Protecția familiei și a copilului

Se propune majorarea alocațiilor sociale și extinderea/dezvoltarea programelor de protecție a familiei și a copilului pentru ca acestea să acopere grupurile vulnerabile care în prezent nu beneficiază de plăți sociale.

În acest context, Consiliul Național al Tineretului din Moldova, împreună cu cele 53 organizații membre și grupul de advocacy ’’Tineret”, solicită Guvernului și Parlamentului să aprobe bugetul pe componenta de învățământ, tineret și protecție a familiei și copilului ținând cont de realitățile actuale în care trăim, privite prin prisma necesităților celor mai vulnerabili în perioada de COVID-19. Astfel, solicităm revizuirea proiectului bugetului de stat pentru anul 2021, și aprobarea acestuia ținând cont de necesitățile și argumentele invocate mai sus.

Măsurile propuse rămân insuficiente în raport cu nevoile tinerilor, dar ar reprezenta un prim pas în îndreptarea situației actuale și ar fi un semnal pozitiv dat de Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova tinerilor. Astfel, printr-un buget consolidat pe necesităților de tineret, contribuim la crearea oportunităților pentru tineri la ei acasă, la prevenire fenomenului migrației masive a tinerilor din țară și ca finalitate – la dezvoltarea unei generații capabile de a susține sistemul economic și social al țării.

Cu respect,

 Roman Banari, Secretar General

Consiliul Național al Tineretului din Moldova

---

[I]

https://moldova.unfpa.org/ro/news/covid-19-afecteaz%c4%83-cele-mai-vulnerabile-categorii-de-popula%c8%9bie-%c8%99i-sectoarele-economiei-care?fbclid=IwAR3_n4vIZyRHGEXZPmRgSFNTUEoYjKbCluKwSB78QukRIoTFf90ra90itug

Forumului Organizațiilor Neguvernamentale, ediția a X-a

În perioada 23-24 decembrie 2020, Consiliul Național al ONG-urilor din Republica Moldova (Consiliul ONG) anunță desfășurarea Forumului Organizațiilor Neguvernamentale (Forumul ONG), ediția a X-a. Evenimentul întrunește reprezentanții ONG-urilor din diverse domenii de activitate. Durata evenimentului este de 2 zile (prima zi cu program de la 9.00 până la 17.00; a doua zi – de la 9.30 până la 11.00).

Forumul ONG este o platformă de dialog, care are ca scop punerea pe agenda publică a subiectelor importante ce țin de rolul societății civile în procesul de dezvoltare, durabilitatea serviciilor prestate de organizațiile non-profit, consolidarea imaginii ONG-urilor, dezvoltarea parteneriatelor publice-private, promovarea voluntariatului etc.

În condițiile pandemiei COVID-19, cea de a X-a ediție a Forumului ONG se va desfășura în regim online, prin intermediul platformei ZOOM.

Pentru mai multe detalii accesați pagina de Facebook a Consiliului ONG sau scrieți la adresa consiliulong.md@gmail.com (Secretariatul Consiliului ONG).Pentru a Vă înregistra la Forumul ONG, ediția a X-a, completați FORMULARUL până la 10 decembrie 2020.

Scrisoare adresată APC în contextul Legii Voluntariatului și a SDSC

Domnului Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova

Doamnei Zinaida Greceanîi, Președinta Parlamentului Republicii Moldova

Domnului Ion Chicu, Prim-ministrul Republicii Moldova

Copie:

Comisia Parlamentară Protecţie Socială, Sănătate şi Familie; Comisia Parlamentară Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport şi Mass-media; Comisia Parlamentară Control al Finanțelor Publice

 

RE: Instituirea Centrului Național de Voluntariat (prin votarea în a doua lectură, planificată pentru 09.07.2020, a Legii Voluntariatului) și utilizarea ineficientă, de către MECC, a resurselor bugetare de către MECC. Scrisoare expediată la adresele de e-mail, la 08.07.2020.

Stimate domnule Președinte,

Stimată doamnă Președintă a Parlamentului,

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate doamnelor deputate și stimați domnilor deputați,

 

Ne adresăm Dvs pentru că am epuizat toate treptele de soluționare a acestei probleme la nivel de  instituții vizate direct.

Am comunicat direct problema ex-Prim-ministrului Filip, ex-Prim-ministrei Sandu, dar și actualului Premier, Ion Chicu și echipei Cancelariei de Stat: nevoia stringentă de a revizui cadrul prin care se oferă bani publici, prin intermediul MECC, pentru susținerea activităților de voluntariat și am argumentat că MECC a admis conflicte de interese, lipsă de transparență și ineficiență în cheltuirea banilor din Bugetul de Stat.

Am încercat de mai multe ori să abordăm acest subiect în contextul Strategiei de Dezvotlare a Societății Civile (SDSC) și a relansării cooperării Parlamentului cu societatea civilă, prin instituirea Platformei consultative a reprezentanților societății civile pe lângă Parlamentul Republicii Moldova. CAP și TDV (chiar dacă sunt în listele Platformei Parlamentului de consultare cu societatea civilă) nu au fost invitate la discuțiile Comisiei Parlamentare Protecție Socială, Sănătate și Familie din 17 iunie 2020 și 8 iulie 2020, când s-a discutat modificarea articolului 9 din Legea Voluntariatului. Din câte ne-am informat, despre ședințele respective nu a știut din timp nici un ONG care sprijină politici publice de dezvoltare a voluntariatului.

Oricum, la ședința Guvernului din 13 mai 2020, a fost luată deja decizia de a crea Centrul Național de Voluntariat, iar Direcția Tineret din cadrul MECC continuă să cheltuie bani ineficient, prin a anunța concurs de procurări de servicii pentru a realiza o serie de activități de voluntariat, fără a înțelege contextul de politici în care aceste activități trebuie realizate. Începând cu primele zile ale anului 2020, Guvernul Chicu consulta și aproba ca activitățile naționale de voluntariat (Festivalul Voluntarilor / Gala de premiere a Voluntarilor, Săptămâna Națională a Voluntariatului, Conferința Națională a Voluntariatului) să fie organizate de către Centrul Național de Voluntariat, deci era cost-eficient – în special luând în considerație situația financiară agravată de pandemia COVID-19 – ca resursele financiare alocate din Bugetul de Stat pentru politici în domeniul voluntariat, către MECC, să fie realocate pentru a asigura funcționarea acestui Centru. Am încercat să argumentăm de nenumărate ori că este foarte scumpă și ineficientă decizia de a cere acum, pentru Centrul Național de Voluntariat, o sumă de un milion și jumătate de lei din Bugetul de Stat, în timp ce MECC cheltuie în 2020 peste un milion de lei pentru sarcini care ar trebui să le îndeplinească acest Centru. Direcția Tineret a MECC nu a avut și nici nu are capacitatea să dezvolte politicile de voluntariat și nu poate să solicite altor ministere să dezvolte politici în domeniu. Modul în care MECC a anunțat, foarte târziu și necoordonat, contractarea de servicii, fără ca măcar să facă referință la Rezoluția Conferinței Naționale a Voluntariatului, arată că Direcția Tineret MECC nu înțelege procesul și că face asta doar ca să bifeze pentru Parlament că au făcut activitățile din SDSC.

Mai mult, pe parcursul ultimilor ani, Coaliția Voluntariat (CAP, TDV, CNTM și MOTIVAȚIE), a insistat de mai multe ori că este nevoie ca în cadrul Programului Guvernamental Capitala Tineretului, la final de an să existe o evaluare publică a indicatorilor proiectelor implementate în domeniul voluntariat și tineret, în așa fel ca toate organizațiile care sunt subcontractate și care primesc bani din Bugetul de Stat să raporteze despre cum au fost cheltuiți acești bani. De ex. 2018 s-a văzut că Coaliția Voluntariat și partenerii săi au organizat Festivalul / Gala voluntarilor, cheltuind până în 100 000 lei, iar în 2019 o organizație creată de business și care a obținut bani de la MECC prin conflict de interese și procese netransparente, a cheltuit pentru asta aproximativ 350 000 lei (din Bugetul de Stat) și a făcut asta pentru un număr mult mai mic de beneficiari. Mai mult, nu este clar de ce proiectele care au câteva sute de beneficiari, au aceeași finanțare pe care o au și proiectele care implică zeci de mii de voluntari în întreaga țară, iar pe site la MECC nu sunt puse rezultatele activităților realizate, chiar dacă societatea civilă a solicitat asta, în nenumărate rânduri – inclusiv la nivel de câțiva Prim-miniștri și Cancelariei de Stat. Mai multe ONG și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că organizațiilor care sunt finanțate de Direcția Tineret MECC nu li se cere/crează un cadru clar de colaborare între ele, în special în contextul activităților naționale de voluntariat (care trebuie realizate într-un cadru de politici foarte bine coordonat).

Noi am solicitat ca MECC să aibă un dialog în acest sens, chiar și la evenimente publice unde a fost prezentă multă mass media și MECC afirma că este deschis spre colaborare, dar ulterior nu a existat niciun feedback, iar în cazul scrisorilor expediate către MECC – răspunsul a venit aproximativ peste jumătate de an (proces documentat de noi).

Două săptămâni în urmă, Direcția Tineret MECC a anunțat Concurs pentru achiziții de servicii și până la 5 iulie 2020 a recepționat propuneri de proiecte pentru realizarea activităților de voluntariat incluse în SDSC. Ținând cont de contextul de politici publice în care trebuie organizate toate activitățile naționale de voluntariat, noi credem că suma planificată, de peste un milion de lei, care urmează a fi cheltuită pentru aceste activități din Bugetul de Stat, va fi utilizată foarte ineficient și argumentăm asta în continuare:

1. Starea lucrurilor este agravată și de faptul că suntem într-o situație dificilă cauzată de COVID, respectiv, organizarea unei Săptămâni Naționale a Voluntariatului (SNV) cu participarea a 60 000 de oameni, așa precum a fost în 2018 în toată țara, este foarte dificilă și foarte riscantă. Trebuie să luăm în considerație și faptul că pentru organizarea calitativă a acestor activități, este necesar foarte mult timp pentru planificare și coordonarea resurselor în teritoriul țării. În anii precedenți, pregătirile pentru aceste evenimente începeau în februarie – martie, iar acum, într-o perioadă mai dificilă, se dorește începerea pregătirilor în luna iulie – august?.. A luat în calcul Direcția Tineret MECC că pentru SNV este nevoie a organiza aproximativ 2000 de activități de voluntariat în teritoriul țării și asta presupune peste 40 de Coordonatori Naționali, Raionali și Municipali care să fie instruiți despre voluntariatul în situație de pandemie și procurarea de materiale de protecție pentru minimum 60 000 de persoane?
2. Pentru a organiza Conferința Națională a Voluntariatului (CNV) trebuie mai întâi să fie evaluate toate realizările în domeniul politici de voluntariat. La ediția precedentă a Conferinței au participat peste o sută de persoane, care au reprezentat 81 de entități (Comisii Parlamentare, ministere, Consilii Raionale, organizații ale societății civile etc.). Trebuie de văzut cum aceste entități pot fi întrunite în condiții pandemice, mai ales că ele ar trebui să aibă ce să discute, pentru că până acum Rezoluția Conferinței anterioare nu a fost realizată. Respectiv, Rezoluția acum nici nu poate fi realizată, pentru că încă nu a fost creat Centrul Național de Voluntariat, care să fie nucleul de implementare a acestei Rezoluții. Atât timp cât nici Rezoluția, nici SDSC nu au fost îndeplinite și încă nu a fost stabilită echipa Centrului Național de Voluntariat, nu este clar de ce trebuie de organizat Conferința acum, pe timp de pandemie?
3. Tipul de instruiri pe care dorește să le facă acum Direcția Tineret MECC este demult depășit. Astfel de instruiri au fost făcute deja în anii precedenți de mai multe organizații ale societății civile. MECC, chiar și în 2019 a oferit resurse financiare pentru așa tip de instruiri și nu este clar de ce este nevoie de repetat aceste instruiri și în 2020. Problema conceptuală constă și în faptul că în Legea cu privire la SDSC este menționat că trebuie să fie făcute instruiri recunoscute oficial de către stat, iar asta înseamnă investiții în instruirea formatorilor care ar putea să facă astfel de instruiri, elaborarea curriculumului (care presupune contractarea experților din afara țării, pentru că în Moldova nu sunt persoane cu studii acreditate în acest domeniu etc.), care vor putea fi coordonate de către Centrul Național de Voluntariat.

Ținând cont de argumentele exprimate, Vă rugăm să nu admiteți ca Direcția Tineret MECC iarăși să cheltuie ineficient circa un milion de lei pentru activități de bifă, aceste resurse sunt foarte sunt necesare acum pentru a fi (re)alocate și a asigura funcționarea Centrului Național de Voluntariat. 

Vom urmări atent discuțiile în Parlament, din 09.07.2020, cu referință la crearea Centrului Național de Voluntariat, prin votarea în a doua lectură a Legii Voluntariatului și Vă amintim că, la data de 17.06.2020, CAP și TDV au expediat (prin intermediul DIA, Parlament) tuturor membrilor legislativului argumente în sprijinul deciziei guvernamentale de instituire a Centrul Național de Voluntariat.

Antonița Fonari, Directoare  Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP)

Andrei Gaiu, Director Executiv  Asociația „Tinerii pentru dreptul la viață”  (TDV)

Modificarea Legii voluntariatului: instituirea Centrului Național de Voluntariat

În ultimele zile Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP) Asociația „Tinerii pentru dreptul la viață” (TDV) au avut mai multe discuții, cu deputați din diferite Comisii a Parlamentului Republicii Moldova, despre Proiectul de lege pentru modificarea articolului 9 din Legea voluntariatului nr. 121 din 2010. Am decis să structurăm și să facem publice documentele și procesele la care am făcut referință, răspunzând la întrebările parlamentarilor, când am fost întrebați dacă Centrul Național de Voluntariat ar fi, totuși, mai eficient ca structură în cadrul MECC, sau dacă ar fi mai eficient să nu avem Centrul respectiv și să avem câte un angajat care se ocupă de voluntariat în cadrul fiecărui Minister, sau ca de voluntariat să se ocupe în continuare doar societatea civilă etc.

Modificarea Legii voluntariatului nr. 121 din 2010 este stipulată în acțiunea 3.1.1.1 din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a societății civile 2018 – 2020 (SDSC).

Crearea acestei instituții este stipulată și în Rezoluția Conferinței Naționale a Voluntariatului (CNV), găzduită de Parlamentul Republicii Moldova în perioada 18 – 19 decembrie 2017, la care au participat 81 de organizații și structuri administrative, în pct. 26 din Rezoluția Forumului Organizațiilor Neguvernamentale ediția a IX-a, precum și în Concluziile și prioritățile comune ale Parlamentului, Guvernului, societății civile și partenerilor de dezvoltare (în baza dezbaterilor din cadrul Conferinței Anuale “Cooperare dintre Parlament și societatea civilă”, 4 – 5 iulie 2016).

CAP are responsabilitatea de a fi partener pentru autorități în procesul de realizare a acestei acțiuni, conform Planului de Acțiuni SDSC. Respectiv, a existat o comunicare îndelungată la acest subiect cu Cancelaria de Stat, echipa Prim-Ministrului (și cu câțiva Prim-miniștri, care s-au succedat în funcție între timp).

Astfel, au avut loc mai multe ședințe la nivel de Guvern, inclusiv cu participarea colegilor din TDV, Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM), Asociația „MOTIVAȚIE” și Secretariatul Consiliului Național al ONG-urilor din Moldova. În cadrul discuțiilor, au fost făcute mai multe referințe la Programul de Granturi MECC, care era conceput și pentru a susține financiar dezvoltarea domeniului voluntariat (dar unde există mari probleme de concept, administrare, cost-eficiență, transparență și conflicte de interese). În cadrul ședinței Guvernului din 13 mai 2020 a fost votată inițiativa de modificare a Legii cu privire la voluntariat. În cadrul acestui proces,  ne-am implicat pe componenta de stabilire a necesităților de modificare a Legii voluntariatului, avizării inițiativei de modificare a articolului nr. 9 din Legea voluntariatului, dar și în general asupra posibilității de organizare și funcționare a Centrului Național de Volutariat.

CAP este partener la mai multe acțiuni din SDSC, inclusiv acțiunea 3.2.1.2. „Instituirea Centrului Naţional de Voluntariat din Moldova”, astfel CAP a elaborat împreună cu TDV – care a deținut peste 10 ani Secretariatul Coaliției pentru Promovarea Legii și Activității de Voluntariat – un document prin care am încercat să convingem Guvernul ca Legea voluntariatului necesită mai multe modificări majore, nu doar stipularea că trebuie să fie instituit Centrul Național de Voluntariat, dar și menționarea statutului acestei instituții, relația cu alte instituții guvernamentale etc.

Din comunicarea cu Prim-Ministru Ion Chicu, Secretara Generală Liliana Iaconi și Secretarul General Adjunct Adrian Ermurachi, am aflat că Guvernul a decis ca modificarea și completarea Legii voluntariatului nr. 121/2010, prevăzută la pct. 3.1.1.1 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a societății civile (SDSC) pentru perioada 2018-2020, aprobat prin Legea nr. 51/2018, să se facă în cel puțin 2 etape, la început să fie creată instituția publică pentru coordonarea activităților de voluntariat şi asigurarea implementării politicilor în domeniu, apoi să se soluționeze celelalte probleme grave și urgente din lege. Printre argumentele luării aceste decizii se numără și lipsa resurselor umane care să identifice soluții pentru toate lacunele din prezenta lege, dar și lipsa de timp pentru a face acest lucru până când vor fi discutate ajustările la budgetul public.

Chiar dacă noi credem că toate modificările la Lege trebuie făcute la această etapă, înțelegem argumentele Cancelariei de Stat și am decis să susținem în continuare autoritățile în eforturile de  creare a Centrului Național de Voluntariat.

Din analiza domeniului voluntariat din Republica Moldova, am identificat o serie de beneficii pe care le va aduce crearea acestei instituții:

1. Beneficiu de imagine – R. Moldova va face parte din țările care au creat o structură de implementare subordonată Guvernului (și nu doar la nivel de minister sau subordonată ministerului), care să dezvolte voluntariatul, cetățenia activă și societatea civilă, fapt care indică importanta acordată acestor subiecte și va constitui un semnal pozitiv la nivel național cu privire la parcursul democratic al Republicii Moldova.
2. Abordare vizionară – printre problemele majore cu care se confruntă Republica Moldova sunt sărăcia, emigrația masivă și îmbătrânirea populației. Voluntariatul poate diminua efectele negative ale acestora, el fiind perceput la nivel internațional ca element de securitate socială a statului, de aceea voluntariatul ar trebui inclus printre prioritățile de dezvoltare națională ale Republicii Moldova. În acest context, ocuparea forței de muncă trebuie să includă ca și concept, pe lângă forța de muncă salariată și forța de muncă voluntară, la nivel internațional fiind implementate strategii de direcționare a forței de muncă salariate spre sectoarele strategice care aduc bani la bugetul de stat și de ocupare a restului de locuri vacante prin voluntariat. Moldova va fi un exemplu de bune practici care dezvoltă un sistem de voluntariat inovativ și creativ.
3. Beneficii sociale – cercetările realizate la nivel internațional indică că munca de voluntariat vine în susținerea eforturilor guvernamentale de a acoperi necesitățile de servicii sociale, reduce deficitul bugetar și cheltuielile  statului,  contribuie  la  descentralizarea  și debirocratizarea procesului de prestare a serviciilor, produce efecte pozitive vizibile asupra mediului economic și reduce numărul de infracțiuni. Beneficiile aduse de voluntariat care pot fi valorificate de comunități și de către societate sunt incomensurabile: promovarea democrației, nediscriminării și a egalității șanselor; punerea în practică a valorilor europene ale solidarității, toleranței și diversității; creșterea responsabilității civice, participării și interacțiunii în societate; promovarea schimbării și dezvoltării prin identificarea și reacționarea la nevoile comunității; dezvoltarea unei societăți unitare prin integrare, includere socială, generarea de încredere și solidaritate; creșterea legăturilor sociale și a coeziunii sociale; dezvoltarea capitalului social; creșterea bunăstării în comunități și societate; reducerea sărăciei etc.
4. Beneficii financiare – pe lângă nenumărate beneficii sociale (care sunt mai greu de cuantificat), voluntariatul aduce și beneficii financiare consistente. Dacă aplicăm salariul minim pe economie din 2017 de – 14,09 lei pe oră – la datele din Cercetarea statistică privind Utilizarea Timpului 2011 – 2012, Notă Analitică Cât de populare sunt activitățile de voluntariat și întrunirile la moldoveni? rezultă că în Moldova costul anual al muncii de voluntariat în cadrul unei organizații constituie 0,05% din PIB, voluntariatul în activitățile participative constituie 1,24% din PIB, iar ajutorul acordat altor gospodării fără ca persoana să primească altceva în schimb este de 1,65% din PIB.  Dacă însumăm aceste cifre rezultă că costul total anual al muncii de voluntariat formal și neformal a reprezentat în anul 2017 cel puțin 2,94% din PIB. Aceasta contribuție reprezintă de 3,3 ori bugetul alocat pentru cultură, artă și sport (care este de 0,89% din PIB), mai mult de jumătate din bugetul alocat pentru ocrotirea sănătății (care este de 5% din PIB), aproape jumătate din bugetul alocat pentru educație (care este de 6,8% din PIB), mai mult de un sfert din bugetul alocat pentru cheltuielile de personal și politica de salarizare (care este de 8,7% din PIB) etc.

Echipa CAP și echipa TDV au prezentat Guvernului un șir de idei cu privire la responsabilitățile entității care va implementa politici publice de dezvoltare a voluntariatului. În viziunea TDV și a CAP, scopul entității respective ar fi implementarea politicilor de voluntariat, care vor fi elaborate de către toate ministerele de resort – în funcție de competențele fiecăruia, astfel încât nici un tip de voluntariat să nu fie neglijat. Politicile elaborate de către autorități vor fi colectate într-un document strategic pe termen mediu, care va fi consultat și aprobat în cadrul Conferinței Naționale a Voluntariatului.  Recomandarea TDV și CAP este ca entitatea să funcționeze ca o agenție susținută financiar din bugetul de stat, cu posibilitatea de a atrage resurse financiare inclusiv de la donatori externi.

Deoarece voluntariatul se desfășoară în toate sectoarele de activitate, nu este posibil ca entitatea respectivă să fie subordonată doar unui singur minister. O agenție subordonată unui minister nu va fi capabilă să implementeze politicile elaborate de toate ministerele, fiindcă ea implementează, de regulă, politicile ministerului căruia se subordonează. Din acest motiv entitatea la care facem referință ar trebui să fie organizată juridic ca agenție a Guvernului. Existența unei structuri subordonate Guvernului, responsabile de dezvoltarea voluntariatului, va asigura sustenabilitatea sectorului și va contribui la schimbarea concepției populației referitor la munca de voluntariat ca fiind una neoficială, de scurtă durată și în exclusivitate pentru tineri. Ministerele, autoritățile locale și alți actori relevanți vor colabora cu o entitate guvernamentală specializată în domeniu pentru a dezvolta politici sectoriale relevante de dezvoltare a voluntariatului.

Pornind de la ideea optimizării structurilor administrației publice, propunem ca Centrul să fie organizat în două departamente de bază. Primul departament să fie responsabil de implementarea politicilor de dezvoltare a sectorului de voluntariat, iar al doilea departament să fie responsabil de dezvoltarea cetățeniei active, inclusiv componenta de societate civilă organizată. Noi recomandăm ca entitatea să poartă denumirea de Centrul Național de Voluntariat și Cetățenie Activă (CNVCA).

 Pe componenta de voluntariat, acest Centru ar trebui să aibă următoarele responsabilități:

1. Implementarea documentelor strategice – implementarea Rezoluției și a documentului strategic al Conferinței Naționale a Voluntariatului; realizarea activităților de voluntariat din planul de acțiuni al Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile și din alte documente de politici.
2. Elaborarea studiilor, cercetărilor și a altor documente de expertiză – prezentarea bunelor practici naționale și internaționale, în domeniul voluntariat, prin implicarea experților din societatea civilă, instituțiilor și autorităților publice; contractarea experților care să cerceteze diferite aspecte ale muncii de voluntariat și să elaboreze studii pentru acest sector; organizarea vizitelor de studiu; elaborarea suporturilor de curs, prin care se dezvoltă competențe transferabile, necesare pentru instruirea voluntarilor etc.
3. Colectarea datelor statistice – furnizarea informațiilor despre activitatea de voluntariat a Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat; colectarea datelor referitoare la diferite tipuri de voluntariat care vor fi folosite pentru elaborarea politicilor publice. Mai multe detalii pot fi accesate AICI.
4. Oferirea de consultanță și expertiză – informarea actorilor relevanți despre aplicarea legislației din domeniul voluntariat; pregătirea documentației pentru obținerea statutului de Instituție Gazdă a Activității de Voluntariat etc.
5. Găzduirea Comisiei de Certificare a Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat – certificarea Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat; gestionarea Registrului de Stat al Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat; monitorizarea standardelor de calitate pentru a preveni abuzul organizațiilor față de voluntari etc.
6. Arhivarea instrumentelor de lucru cu voluntarii, indispensabile recunoașterii activității de voluntariat ca vechime în muncă (conform cadrului normativ actual acestea vor fi distruse, după ce vor fi păstrate scurt timp, din lipsa unui spațiu adecvat la Arhiva Națională) etc.
7. Gestionarea bazelor de date de voluntariat care includ informații despre oferte de voluntariat, parteneriate, oportunități etc.
8. Coordonarea procesului de instruire din domeniul voluntariat – colaborarea cu instituții de învățământ relevante pentru a crea un sistem de educație care să includă la diferite nivele de învățământ o formare a Coordonatorilor de voluntari în managementul voluntarilor, formare care să fie recunoscută de către stat; oferirea asistenței metodologice în vederea formării continue a Coordonatorilor de voluntari; crearea unui mecanism de validare a competențelor Coordonatorilor de voluntari; informarea elevilor privind rolul și beneficiile voluntariatului etc. Mai multe informații la acest subiect pot fi accesate AICI.
9. Atragerea de fonduri – donații și granturi; mijloace provenite din prestarea serviciilor conform legislației; alte surse ce nu contravin legislației Republicii Moldova.
10. Organizarea programelor de granturi pentru dezvoltarea voluntariatului – granturi mici pentru dezvoltarea programelor de voluntariat; granturi pentru proiecte de dezvoltare a voluntariatului
11. Elaborarea și implementarea a programelor de dezvoltare a diverselor tipuri de voluntariat, organizat de entități formale și neformale (voluntariatul 50+, voluntariatul în situații de urgență, voluntariatul internațional, voluntariatul susținut de angajator, voluntariatul neformal sub 14 ani etc.). Mai multe informații găsiți AICI.
12. Organizarea evenimentelor prevăzute în art. 15 pct. (2) din Legea Voluntariatului (Săptămâna Națională a Voluntariatului, Conferința Națională a Voluntariatului, Festivalul Voluntarilor înlocuit cu Gala Națională de Premiere „Jos pălăria în fața voluntarilor!”) etc.
13. Promovarea voluntariatului – desfășurarea campaniilor publice de promovare a implicării voluntarilor în diverse domenii; organizarea în parteneriate publice-private a diverselor activități și evenimente locale, regionale și naționale; implicarea diverșilor actori la diferite nivele, precum Rețeaua Națională LEADER, APL de nivelul I și II, Platforma pentru Îmbătrânire Activă etc.

În afară de responsabilitățile menționate în acest document, Centrul Național de Voluntariat va trebui să implementeze și alte aspecte ce țin de dezvoltarea cetățeniei active și a societății civile în ansamblu. Idei privind aceste responsabilități trebuie identificate prin consultări cu societatea civilă. 

CAP mulțumește Consiliului Național al ONG-urilor din Moldova și Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic pentru susținerea acordată și colaborare în procesul de implementare a Obiectivului General III din SDSC. Aducem mulțumiri și Direcției informațional-analitice a Parlamentului Republicii Moldova, pentru suportul acordat ca documentele elaborate de către noi să ajungă la toți membrii și membrele legislativului!

Identificarea actorilor care coordonează activități specifice de voluntariat

Platforma pentru Cetățenie Activă (CAP), în colaborare cu TDV, MOTIVAȚIE, CNTM, Eco-Răzeni, CONCORDIA, Consiliul ONG și cu susținerea Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, lucrează la evaluarea nivelului de implementare a Obiectivului General III din Strategia de Dezvoltare a Societății Civile (SDSC) 2018 – 2020.

În conformitate cu acțiunea 3.2.4.3 din SDSC, care presupune analizarea posibilităților de dezvoltare a diferitor tipuri de voluntariat, organizațiile partenere au decis să facă o analiză cu privire la voluntariatul în situații de urgență, în special COVID-19.

În cadrul analizei vor fi colectate date despre voluntariatul în caz de pandemie – prin intermediul a două chestionare online și în cadrul unui focus grup cu organizațiile / entitățile care au făcut voluntariat în situații de urgență (în martie – mai 2020).

Organizațiile partenere sunt în faza identificării entităților care au făcut voluntariat pentru a diminua consecințele COVID-19. În cazul în care cunoașteți organizații / grupuri de inițiativă care au desfășurat astfel de activități, sunteți rugați să comunicați până marți, 19 mai 2020, datele de contact ale acestora la adresa: secretariat@cucap.md