Voluntariatul neformal sub 14 ani

Considerații privind cadrul legislativ și normativ

Voluntariatul este recunoscut la nivel internațional ca formă de muncă neremunerată. Vedeți articolele Mituri legate de voluntariat în Republica Moldova și Ocuparea forței de muncă, inclusiv prin voluntariat. Observați în schița următoare că de regulă voluntariatul formal – organizat într-o instituție gazdă a activității de voluntariat (IGAV) – este precedat și succedat de voluntariat neformal.

Conform art. 4 pct. (4) al Legii voluntariatului Nr. 121 din 18.06.2010 doar persoanele care au peste 14 ani pot să activeze ca voluntari pe bază de contract în cadrul unor persoane juridice necomerciale, deci vârsta minimă pentru voluntariat formal este de 14 ani. La pct. 57 din REGULAMENTUL de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010, adoptat prin HG Nr. 158 din 12.03.2012, se menționează că „În cazul în care voluntarul este implicat în activităţi de voluntariat mai mult de 20 de ore lunar instituţia gazdă este obligată să încheie cu acesta un contract de voluntariat. În cazul voluntarilor care au depăşit vîrsta de 14 ani, dar nu au atins vîrsta de 16 ani este necesar acordul scris al reprezentantului legal al voluntarului”. Pct. 62 al Regulamentului respectiv ne spune că: „În cazul în care voluntarul efectuează mai puţin de 20 de ore lunar şi nu se încheie contract de voluntariat, persoana va fi acceptată ca voluntar în baza ordinului/deciziei/dispoziţiei/hotărîrii care confirmă prin semnătura voluntarului că acestuia i s-a prezentat regulamentul intern cu privire la implicarea voluntarilor, şi i s-a adus la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile sale prevăzute de Legea voluntariatului. Nu se emite ordin/decizie/dispoziţie /hotărîre în cazul persoanelor care fac parte dintr-un grup de zeci sau mii de persoane pe care instituţia gazdă le implică într-o singură acţiune de voluntariat de scurtă durată”.

Vârsta minimă pentru voluntariatul formal este deci de 14 ani, dar ea ar putea fi scăzută la 13 ani, acest fapt fiind în armonie cu art. 7 pct. 1 din Convenţia nr. 138/1973 privind vârsta minimă de încadrare în muncă. Deoarece voluntariatul este o formă de muncă, implicarea persoanelor în vârstă de până la 18 ani în IGAV trebuie să respecte HG Nr. 541 din 07.07.2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani şi a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor.

Observați că unul din indicatorii calculați de Biroul Național de Statistică (BNS) prin cercetarea statistică Utilizarea Timpului în Republica Moldova din perioada iunie 2011 – mai 2012 și prin Cercetarea statistică asupra gospodăriilor populaţiei „Activitatea de voluntariat” din aprilie 2015 este „populaţia Moldovei cu vârsta mai mare de 15 ani desfășoară muncă voluntară prin intermediul unor organizaţii / instituţii”. Acest indicator este necesar să fie revăzut ca să includă și vârsta minimă de voluntariat formal de 14 ani sau eventual de 13 ani.

În concluzie voluntariatul sub 14 ani sau 13 ani este un voluntariat neformal, iar pentru a cultiva de la vârstă fragedă o cultură a voluntariatului este necesar ca vârsta minimă de voluntariat neformal să se lase la aprecierea părinților / reprezentantului legal al copiilor. Deoarece învățământul preșcolar este organizat de la vârsta de 3 ani până la 6 (7) ani, durata învățământului primar este de 4 ani (clasele I-IV) de la vârsta de 6 (7) până la 9 (10) ani, a învățământului gimnazial – de 5 ani (clasele V-IX) de la vârsta de 9 (10) până la 14 (15) ani și a învățământului liceal – de 3 ani (clasele X-XII) de la vârsta de 14 (15) până la 16 (17) ani, rezultă că trecerea de la voluntariat neformal la voluntariat formal are loc spre finalul învățământului gimnazial.

De aici rezultă următoarele concluzii:

• copiii de la grădinițe, școli primare și din primii ani de gimnaziu pot fi implicați cu acordul părinților / reprezentantului legal în activități de voluntariat neformale;
• grădinițele și școlile primare care devin IGAV nu pot implica elevii lor în voluntariat formal, ci doar pe părinții acestora, cadre didactice din alte școli sau la pensie, elevi din ultimele clase din gimnaziu și liceu din comunitate, foști elevi, studenți la asistență socială și pedgogie etc.;
• copiii din ultimii ani de gimnaziu care au împlinit vârsta minimă legală pentru voluntariat formal pot fi implicați cu acordul părinților / reprezentantului legal în activități de voluntariat formale;
• gimnaziile, liceele, colegiile, școlile de meserii și școlile profesionale care devin IGAV pot implica, alături de alte categorii de voluntari, elevii lor în voluntariat formal.

Trebuie făcută diferența între servicii școlare și voluntariat. Voluntariatul este atunci când se face în beneficiu public, se exclude orice remunerare și se face pe baza consimțământului liber exprimat. Atunci când apare orice fel de remunerare financiară sau materială sau nu se face liber consimțit, nu este voluntariat, ci servicii școlare. De regulă implicarea în servicii școlare precede implicarea în voluntariat și ajută la formarea unei culturi a voluntariatului. Serviciile școlare pot avea ca beneficiari elevii din școală sau comunitatea.

Beneficiile aduse de servicii și voluntariat în școală sunt:

• adaugă la cunoștințe și deprinderi academice: practică, experiență, abilități de relaționare interpersonală și implicare civică;
• contribuie la aplicarea celor mai bune metode de învățare (rata medie de reținere fiind de 5% prin lectură, 10% prin citit, 20% prin audio-vizual, 30% prin demonstrație / explicare, 50% prin discuții în grup, 75% practicând / prin a face și 90% prin a învăța pe alții);
• învață copiii să-și gestioneze timpul, să fie utili și demni de încredere;
• învață să fie capabili, apți, competenți, pricepuți și destoinici;
• asigură o creștere intelectuală, personală și socială;
• învață copiii să facă binele și să aibă grijă de alții;
• învață să se implice și să fie activi;
• cultivă o cetățenie activă;
• asigură pregătirea pentru angajare în câmpul muncii;
• sprijină dezvoltarea comunității;
• contribuie la crearea unei mai bune societăți.

Elevii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

• proiecte de servicii sponsorizate de școală (se desfășoară în afara programului școlar; nu au o structură organizată care continuă în timp; utilizează resursele școlii; se implică una sau mai multe clase sau întreaga școală; pot exista parteneri din comunitate; au loc la școală, în vecinătate sau mai departe de zona locală);
• cluburi extracurriculare: cluburi și echipe focusate pe servicii de actualitate (lucrul cu bătrânii, persoane cu disabilități etc.; salubrizarea comunității; plantarea copacilor; protecția drepturilor omului, a animalelor etc.); cluburi științifice, profesionale și tehnice (robotică, meșteșugărie, aviatică etc.; cluburi și echipe care nu oferă servicii (sportive, de dans etc.);
• programe de stimulare de servicii incluzive, competitive sau care produc un rezultat dorit / intenționat (presupune răsplătiri, instrucțiuni clare, cerințe realizabile și îndrumare / consiliere, cum ar fi de exemplu oferirea unei diplome la un anumit nr. de ore de voluntariat);
• programe de servicii obligatorii ca parte a învățării (sunt cerințe de servicii comunitare, nu de voluntariat, necesare pentru a finaliza cu succes studiile; necesită: explicarea obiectivelor și cerințelor tuturor părților interesate, instrucțiuni clare, îndrumare, parteneri comunitari etc.);
• servicii de învățare (ca metodă de învățare în situații de viață reală, elementele cheie a unei calități înalte fiind discuțiile, colaborarea, responsabilitatea civică, reflecția, evaluarea, pregătirea, supervizarea, diversitatea, demonstrarea celor învățate, recunoaștere și sărbătorire);
• voluntariatul pentru școli realizat de copii, foști elevi, părinți și cadre didactice active sau pensionate care nu activează în școlile respective, în cadrul sau în afara unui program de voluntariat (pentru activitate academică, servicii de expertiză, servicii legate de carieră, activități extracurriculare, îmbunătățirea facilităților, colectare de fonduri etc.).

Recomandări:

• utilizarea denumirii de „servicii și voluntariat în școală”;
• includerea de prevederi care protejează copii de abuzuri sau de exploatare a muncii acestora prin voluntariat, precum și organizatorii de activități de voluntariat de acuzații de abuz sau de exploatare a muncii copiilor;
• promovarea dezvoltării politicilor naționale pentru programele de servicii și voluntariat în școală;
• dezvoltarea de politici privind serviciile școlare și de voluntariat;
• promovarea dezvoltării programelor școlare de servicii și voluntariat;
• pregătirea cadrelor didactice pentru a asigura managementul acestor programe;
• creare și sprijinirea programelor de servicii și voluntariat în școli, cum ar fi: identificarea finanțatorilor și crearea de programe de mini-grant pentru proiecte, oferirea de instruire și consiliere pentru administratorii școlilor; promovarea oportunităților de implicare etc.
• promovarea, facilitarea și îmbunătățirea implicării persoanelor sub 14 ani în activități de serviciu școlar și voluntariat;
• dezvoltarea de politici privind activitățile extracurriculare;
• ajustarea programului școlar pentru a permite efectuarea de vizite la ONG, autorități și instituții publice etc.;
• distribuirea informației în școli;
• crearea de rețele în cadrul și între rețelele școlare;
• crearea de măsuri de stimulare pentru școlile cu bune practici;
• asigurarea de sprijin pentru programe și proiecte (instruire, îndrumare, sprijin financiar etc.);
• furnizarea de resurse pentru școli (materiale printate, cărți, internet, biblioteci online, cărți electronice, curricule, materiale video).

Mituri legate de voluntariat în Republica Moldova

În ultimul timp tot mai multe persoane, inclusiv persoane cu răspundere în implementarea Legii Voluntariatului, promovează din diferite motive, idei nereale cărora li se dă o aparentă veridicitate și expertiză, dar care reprezintă un atac la buna implementare a voluntariatului în RM. Printre cele mai răspândite idei menționăm: voluntariatul nu este o muncă ci o activitate, voluntariatul este prea formalizat, organizațiile necomerciale pot implica proprii voluntari fără a deveni instituție gazdă a activității de voluntariat, voluntariatul formal restrânge libertatea de implicare a voluntarilor, reglementările în domeniul voluntariat sunt excesive și birocratice etc.

Voluntariatul este recunoscut la nivel internațional ca formă de muncă

În conformitate cu Rezolutia Conferinței Internaționale a Statisticienilor Muncii din 2013 (19^th ICLS) voluntariatul este recunoscut la nivel internațional, inclusiv de Republica Moldova care a votat această rezoluție, ca fiind formă de muncă, cu alte cuvinte forța de muncă are 2 componente principale, una salariată și una voluntară. Acest fapt este indicat prin măsurile de stimulare ale voluntariatului care recunoaște prin art. 14 pct. (3) și (5) a Legii Voluntariatului Nr. 121 din  18 iunie 2010 activitatea de voluntariat ca experiență de muncă, iar perioada de prestare a voluntariatului desfășurat în acelaşi domeniu cu specialitatea deţinută ca vechime în muncă, care oferă la angajare, conform Capitolul V, Secțiunea 2, pct. 127-128 al Regulamentului de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010, adoptat prin Hotărârea de Guvern Nr. 158 din 12.03.2012, spor pentru vechime în muncă și concediu de odihnă anual suplimentar plătit pentru vechime în muncă.

Observați mai jos că de-a lungul timpului dicționarele au definit activitatea ca fiind muncă, deci este ilogic să se considere că voluntariatul nu este o muncă ci doar o activitate:

ACTIVITÁTE, activități, s. f. Folosirea sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire. [Dicționarul limbii române literare contemporane (DLRLC), 1955-1957]

ACTIVITÁTE s. îndeletnicire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, treabă, (livr.) traváliu, (înv.) ocupáre, preocupáție. (Își vede de ~ lui.) [Dicționarul de sinonime al limbii române, 1982]

ACTIVITÁTE s. f. 1. îndeplinire a unor acte fizice, intelectuale etc.; muncă, acțiune, ocupație. [Marele dicționar de neologisme (MDN), 2000]

ACTIVITÁTE, activități, s. f. 1. Ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematică a forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activă și conștientă la ceva; muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. [Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), ediția a II-a revăzută și adăugită, 2009]

activitáte sf 1 At: CANTEMIR, IST. 152 / Pl: ~tați / E: fr activité, lat activitas, -atis] 1 Participare activă la un proces, la o acțiune etc. Si: muncă, ocupație. [Micul dicționar academic (MDA2), ediția a II-a, 2010]

Voluntariatul nu este și nu va fi niciodată prea formalizat

Conform art. 1 punctul (2) al Legii Voluntariatului „Activităţile voluntare izolate, prestate sporadic în afara raporturilor cu persoanele juridice menţionate la alin.(3) sau cele prestate din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate nu fac obiectul de reglementare al prezentei legi”. În acest mod se recunoaște că există 2 feluri de voluntariat: voluntariat neformal și voluntariat formal. Pentru a face mai clar acest lucru în pct. 4 al ORDINULUI Nr. 525 din 15.07.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de certificare şi a modelului Certificatului de instituţie gazdă a activităţii de voluntariat sunt utilizate următoarele noţiuni:

    instituţia gazdă a activităţii de voluntariat  – este persoana juridică de drept public sau privat, fără scop lucrativ, care administrează activitatea de voluntariat şi care încheie, în condiţiile legii, contracte de voluntariat;

    voluntariat formal – voluntariatul prestat conform legislaţiei în vigoare în instituţiile gazdă a activităţii de voluntariat;

    voluntariat neformal – voluntariatul prestat din diverse raţiuni personale în afara raporturilor cu instituţiile gazdă a activităţii de voluntariat;

    forţa de muncă – totalitatea persoanelor apte de muncă, respectiv a acelor persoane care au aptitudini fizice şi intelectuale care să le permită exercitarea unei activităţi utile;

    forţa de muncă salariată – totalitatea persoanelor cu vârste cuprinse în limitele legale de muncă care-şi exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de  proprietate – sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înţelegeri), în schimbul unei remuneraţii;

    forţa de muncă voluntară  – totalitatea persoanelor apte de muncă care desfăşoară activităţi de utilitate publică, pe baza consimțământului liber exprimat, excluzând orice remunerare financiară sau materială;

    standarde minime de calitate pentru activitatea de voluntariat – norme obligatorii la nivel naţional, criterii măsurabile, a căror aplicare garantează asigurarea unui nivel minim de calitate al procesului de prestare a serviciilor de voluntariat.

O mare scăpare a Legii voluntariatului este faptul că nu se menționează că ponderea voluntariatului formal este și va rămâne foarte mică în comparație cu a voluntariatului neformal, nu se indică modalitățile organizate de implicare în voluntariat neformal (în grupuri de inițiativă sau organizații neformale), nu se subliniază nevoia de a face politici publice pe această componentă și nu se stabilește autoritatea publică responsabilă de încurajarea și dezvoltarea acestuia.

Faptul că ponderea voluntariatului formal este nesemnificativă în raport cu a voluntariatului neformal se vede din următoarele date statistice. La pag. 12,  secțiunea „Muncă voluntară și întruniri”,  categoria „Muncă pentru / prin intermediul unei organizaţii” a cercetării statistice Utilizarea Timpului în Republica Moldova a Biroului Național de Statistică (BNS) realizat în perioada iunie 2011 – mai 2012 se indică că doar 0,1% din populaţia Moldovei cu vârsta mai mare de 15 ani desfășoară muncă voluntară prin intermediul unor organizaţii / instituţii. La pag. 1 și 5 a Tabelelor statistice din Cercetarea statistică asupra gospodăriilor populaţiei „Activitatea de voluntariat”  a BNS realizat în aprilie 2015 se indică că 1 264, 5 mii persoane, sau 42,2 % din totalul populaţiei mai mare de 15 ani desfășoară activități de voluntariat, din care 212 mii persoane au acordat ajutor (fără plată) şcolilor, grădinițelor, organizațiilor religioase / de caritate / culturale, ONG-lor, sindicatului, primăriei, afacerii / firmei sau unui partid, ceea ce înseamnă că 7,07% din populaţia Moldovei cu vârsta mai mare de 15 ani desfășoară muncă voluntară prin intermediul unor organizaţii / instituţii. Observați că aceste procente includ mai mult voluntariatul neformal într-un cadru formal deoarece Comisia de Certificare a instituțiilor gazdă a activității de voluntariat activează din 17 ianuarie 2015 pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului, iar în aprilie 2015 când s-a făcut studiul erau circa 5 instituții gazdă ale activității de voluntariat certificate.

Dacă în prezent considerăm că populația nu a mai scăzut (ceea ce nu este conform realității), că avem circa 100 de instituții gazdă a activității de voluntariat cu circa 50 de voluntari / organizație (ceea ce e cam mult) rezultă că circa 0,16% din populaţia Moldovei cu vârsta mai mare de 15 ani desfășoară muncă voluntară prin intermediul unor instituţii gazdă a activității de voluntariat, dar o cifră reală cred că este sub 0,1%. În concluzie susținerea că voluntariatul este prea formalizat nu este decât un mit.

Organizațiile necomerciale nu au dreptul legal de a implica proprii voluntari fără a deveni instituție gazdă a activității de voluntariat

Art. 2 din Legea voluntariatului nr. 121 din 18.06.2010 indică că voluntarul se poate implica doar în activități organizate de o instituție gazdă care administrează activitatea de voluntariat: „Instituţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat fără scop lucrativ care administrează activitatea de voluntariat şi care încheie, în condiţiile prezentei legi, contracte de voluntariat. Voluntar este orice cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid care în sprijinul solidarităţii civice se implică în activităţi de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ”.

Cadrul legislativ nu acceptă existența unor instituții gazdă necertificate care nu respectă standardele minime de calitate și care nu eliberează carnete de voluntar, așa cum este susținut în mod eronat de către unii. Articolul 7 litera e) și k) din Legea voluntariatului cere oricărei instituții gazde obligatoriu „elaborarea unui program de voluntariat şi a unui regulament intern care vor prevedea condiţii de recrutare şi standarde de activitate a voluntarilor în baza unor standarde minime de calitate pentru activitatea de voluntariat stabilite de Guvern” și „eliberarea carnetului de voluntar şi a scrisorii de recomandare dacă voluntarul este implicat în activitatea de voluntariat mai mult de 20 de ore lunar”. Comisia de certificare a instituțiilor gazde a activității de voluntariat a fost creată prin HG nr. 158 din 12.03.2012 conform pct. 132 al Regulamentului de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010 cu scopul de a „certifica instituţiile gazdă care îndeplinesc standardele minime de calitate”, dar nu cu scopul de a clasifica instituțiile gazde în instituții gazde certificate și instituții gazde necertificate.

Dacă s-ar permite într-o viitoare Lege a voluntariatului existența instituțiilor gazdă necertificate:

• am avea și un fel de voluntariat neformal (nerecunoscut) într-un cadru formal;
• s-ar accepta să nu se îndeplinească cel puțin o parte din cerințele obligatorii legislative și normative, inclusiv standardele minime de calitate necesare pentru certificare;
• ar apărea 2 categorii de voluntari în organizațiile necomerciale, unii certificați și alții necertificați, deci și un fel de elitism în rândul voluntarilor;
• unii voluntari nu ar mai beneficia de măsuri de recunoaștere (carnet de voluntar, certificat nominal de voluntariat etc.) și de măsuri de stimulare a voluntariatului (experiență și vechime în muncă etc.);
• nu s-ar putea rambursa voluntarilor necertificați cheltuielile indispensabile activității de voluntariat;
• voluntariatul necertificat ar putea fi utilizat abuziv sau ca muncă la negru.

Observați și faptul că definiția voluntarului nu recunoaște ca voluntar și cetățeanul care desfășoară conform art. 1 punctul (2) al Legii Voluntariatului activităţi voluntare izolate, prestate sporadic în afara raporturilor cu persoanele juridice menţionate, aceasta fiind o scăpare a cadrului legislativ care trebuie remediată.

Voluntariatul formal nu restrânge libertatea de implicare a voluntarilor

Cadrul legislativ și normativ actual nu restrânge libertatea de implicare a organizațiilor necomerciale cu statut juridic. Orice organizație necomercială poate alege: a) să devină instituție gazdă a activității de voluntariat care conferă dreptul de a avea proprii voluntari; b) poate alege să nu devină instituție gazdă și să nu aibă voluntari sau c) poate alege să nu devină instituție gazdă, dar printr-un acord sau contract să devină un punct de lucru pentru voluntarii unei instituții gazde a activității de voluntariat. În vederea implicării eficiente a voluntarilor pot fi realizate acorduri / contracte între o instituție gazdă a activității de voluntariat și o organizație necomercială cu statut juridic care nu este instituție gazdă a activității de voluntariat, între două instituții gazdă certificate etc.

De asemenea voluntarii pot opta pentru voluntariat neformal individual sau organizat în grupuri de inițiativă și organizații necomerciale fără statut juridic, precum și pentru voluntariat formal în una sau mai multe instituții gazdă ale activității de voluntariat.

Observați că reglementările în vigoare în sectorul voluntariat nu au adus cerințe în plus pentru voluntari față de perioada când nu era reglementat sectorul de voluntariat, așa că a spune că libertatea de implicare a voluntarilor a fost restrânsă este un neadevăr.

Voluntariatul formal nu este mai birocratizat decât managementul personalului salariat

Cadrul legislativ și normativ în vigoare din sectorul de voluntariat nu face nici o diferență între angajați și voluntari privind modul în care sunt tratați și implicați (sunt tratați la fel, li se cere aceiași calitate a muncii, sunt implicați prin ordinul / decizia / dispoziția / hotărârea conducătorului unității, se folosește un instrumentar aproape asemănător de management și înregistrare a activității – dosar personal, contract, fișă de post, carnet de voluntar etc.). Chiar dacă se susține de către unii că reglementările în domeniul voluntariat sunt excesive și birocratice, nimeni nu poate arăta că există mai multă birocrație în munca cu voluntarii decât cu angajații.

Credem că este normal ca să se accepte acest minim de birocrație, poate neplăcut dar necesar, pentru a se găsi acel echilibru între beneficiile organizației care implică voluntari și recunoașterea beneficiilor acordate de către stat voluntarilor. Credem că voluntarii merită tot respectul nostru și această abordare egoistă – de a obține în primul rând organizația beneficii și dacă se poate numai ea evitând birocrația – este complet greșită și conduce la exploatarea abuzivă a muncii voluntare.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 079 450 027, 079 191 587
E-mail: tdv_secretariat@yahoo.com

Angajăm Coordonator(are) Logistică, Monitorizare Financiară și Dezvoltare Organizațională

Asociaţia Obştească „Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV), Secretariatul Coaliţiei Voluntariat, angajează în regim de urgenţă Coordonator(oare) Logistică, Monitorizare Financiară și Dezvoltare Organizațională.

Sarcini şi responsabilităţi:

• Procură şi aprovizionează organizaţia cu consumabile, materiale și echipamente necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime de calitate şi timp;
• Multiplică materiale și pregătește mape necesare pentru activităţile din proiecte;
• Pregăteşte aparatul de fotografiat şi face poze în timpul şedinţelor / evenimentelor;
• Scrie şi plasează ştiri şi / sau informații pe blogul TDV și celelalte pagini de internet ale asociației TDV;
• Duce evidenţa corespondenţei scrise şi electronice;
• Menţine comunicarea cu furnizorii de servicii și negociază preţurile în caz de necesitate;
• Conduce, coordonează şi supraveghează financiar activităţile / proiectele organizaţiei;
• Ține evidența donaţiilor financiare, dar şi a bunurilor materiale primite şi predate;
• Se implică în procesul de planificare strategică;
• Contribuie la dezvoltarea organizațională a TDV.

Cerinţe profesionale:

• cunoaşterea sectorului nonprofit;
• experienţă în activităţi de logistică şi monitorizare financiară;
• capacitatea de adaptare și implementare;
• abilităţi de comunicare orală, scrisă și de negociere;
• lucru în echipă, precum și capacitatea de a lucra independent;
• disciplină profesională;
• abilități de utilizare a calculatorului (Microsoft Office: Word, Excel, PowerPoint; Internet) și a altor echipamente informatice;
• îmbunătățirea permanentă a pregătirii profesionale și de specialitate;
• comportament în măsură să promoveze imaginea și interesele TDV;
• utilizarea resurselor existente exclusiv în interesele TDV.

Program de lucru: flexibil, full time (8 ore / zi, 5 zile în săptămână) sau part-time minim 4 ore / zi

Aşteptăm CV-ul Dumneavoastră la adresa tdv_secretariat@yahoo.com până pe data de 17 februarie 2017. Persoanele corespunzătoare profilului postului vor fi invitate la interviu.

TDV este o organizaţie neguvernamentală formată in iunie 1997, cu o filială la Bălţi. Misiunea TDV este de a implica societatea din Republica Moldova în promovarea voluntariatului, unui mod sănătos de viaţă, dezvoltării durabile şi prevenirii excluderii sociale. Mai multe informații găsiți pe https://tdvmoldova.wordpress.com/despre-organizatie/. Oficiul TDV se află pe bd. Traian 12/2 (sectorul Botanica).

Pentru detalii puteţi contacta:

Tel.: 022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 079 450 027
E-mail: tdv_secretariat@yahoo.com

INVITAȚIE la atelierul „Voluntariatul neformal sub 16 ani”

Asociaţia Obştească „Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV), Secretariatul Coaliţiei pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat din Moldova, în parteneriat cu Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu, anunţă selectarea a 20 de reprezentanți (50% din teritoriu) din rândul școlilor (grădinițe, școli primare, gimnazii, licee și școli profesionale), grupurilor de inițiativă neformale și organizațiilor societății civile fără statut juridic care să participe la atelierul „Voluntariatul neformal sub 16 ani” care va avea loc vineri, 24 februarie 2017. Pentru participanții din teritoriu vor fi rambursate cheltuielile de transport.

Scopul atelierului este de a colecta idei și recomandări pentru a putea cultiva de la vârste fragede o cultură a voluntariatului, pentru a proteja și implica legal în activități organizate de voluntariat neformal copiii și elevii sub 16 ani, fără a exploata munca acestora, voluntariatul fiind recunoscut la nivel internațional ca fiind o formă de muncă. Recomandările vor fi promovate pe Internet și trimise prin scrisori oficiale spre analiză către autoritățile publice centrale (comisii parlamentare, Cancelaria de Stat, ministere de resort) sau autorități publice locale (consilii raionale) pentru a facilita colaborarea cu societatea civilă. Vedeți anexat draftul agendei AICI.

Pentru participare vă rugăm să completați și să trimiteți următorul FORMULAR până miercuri, 22 februarie 2017, la tdv_secretariat@yahoo.com

Atelierul va fi moderat de către Galina GAVRILIȚĂ, Consultantă principală, Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, Ministerul Educației, invitați speciali fiind reprezentanți ai Ministerului Educației și Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Vă informăm că acesta este cel de-al 6-lea atelier organizat în cadrul Clubului de Expertiză în Domeniul Voluntariat care activează în Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu și care contribuie la dezvoltarea infrastructurii de voluntariat din Moldova.

Evenimentul este organizat de Asociația Obștească „Tinerii pentru dreptul la viață” (TDV), Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat. Această activitate este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin TDV și nu reflectă în mod necesar poziția USAID, IREX, FHI 360 sau a Guvernului SUA.