Voluntariatul religios

Voluntariatul este o modalitate de a învăța și de a exersa iubirea față de orice om, de a face bine, fără vreo plată, prin prisma iubirii lui Dumnezeu – o modalitate practică de a cultiva o viață curată și desăvârșită. Rolul bisericii / instituțiilor bisericești este de a îndruma cetățenii să trăiască și să cultive această viață prin filantropie și caritate, beneficiul principal al voluntariatului fiind dezvoltarea personală.

Entitățile religioase se bazează pe activitatea de voluntariat a laicilor implicați în biserică. Pentru a ajunge la cel mai bun rezultat posibil trebuie evitată părerea greşită că toţi putem deveni voluntari în toate, că oricine poate fi voluntar în orice.

Voluntariatul poate fi promovat în entitățile religioase propriu-zise, în asociațiile obștești, fundațiile și institutele de învățământ înființate de către acestea, precum și în structurile media denominaționale (edituri, televiziuni, radio, publicații religioase etc.).

Beneficiile aduse de voluntariat sunt:

  • asigură dezvoltarea personală;
  • schimbă în bine oamenii;
  • cultivă adevăratele valori umane;
  • cultivă dragostea și sentimentul comunitar;
  • unește oamenii;
  • construiește relații noi;
  • ajută din punct de vedere material și spiritual;
  • face binele şi îi sprijină pe cei aflaţi în dificultate și defavorizați;
  • întrajutorare reciprocă;
  • cultivă toleranța și iubirea de oameni;
  • reduce comportamentele agresive și antisociale;
  • aduce cu sine sentimentul de împlinire;
  • oferă oportunități de implicare și angajare în biserică;
  • dezvoltă social și profesional viitorii lideri religioși;
  • aduce o schimbare în bine în societate.

Voluntarii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

  • organizarea de evenimente și campanii;
  • organizarea de tabere, inclusiv la biserici și mănăstiri;
  • ajutarea săracilor prin activități de caritate;
  • cultivarea filantropiei (dragostei de om);
  • implicarea în biserică ca deservent al cultului;
  • grupuri de inițiativă;
  • activitatea cotidiană a bisericilor;
  • reuniuni tematice;
  • instruiri și formări;
  • ore de religie;
  • activități comunitare;
  • educație pentru sănătate;
  • îngrijirea copiilor și bătrânilor;
  • distribuirea de literatură;
  • construirea de case;
  • intervenții în situații de urgență (dezăpezire etc.);
  • protejarea mediului;
  • reintegrarea socială a condamnaților, narcomanilor etc.;
  • consiliere și informare;
  • activități de logistică (distribuirea de pachete alimentare, haine etc.);
  • programe cu scop educativ și religios (în penitenciare etc.).

Recomandări:

  • să fie redenumit acest tip de voluntariat și anume în „Voluntariatul organizat de entități religioase”;
  • să fie desemnată în cadrul Ministerului Justiției o persoană responsabilă de dezvoltarea acestui tip de voluntariat;
  • să se ajusteze Codul contravențional pentru a evita exploatarea ilegală a voluntarilor;
  • să se realizeze un grup de consultare pe voluntariat care să asigure un schimb de experiență și care să propună recomandări;
  • să se sprijine dezvoltarea de programe de voluntariat și obținerea statutului de instituție gazdă a activității de voluntariat în rândul cultelor;
  • să se recomande entităților religioase să se implice în activitățile organizate de instituțiile gazde ale activității de voluntariat, cum ar fi Săptămâna Națională a Voluntariatului;
  • să se înființeze un club al Coordonatorilor de Voluntari care să asigure transferul de bune practici și de expertiză;
  • să se colecteze și promoveze bune practici care răspund la probleme concrete, specifice.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

Lasă un comentariu