Voluntariatul susținut de angajator

Angajaţii pot efectua voluntariat în cadrul instituţiilor gazdă ale activităţii de voluntariat (IGAV) non-profit, cu avizul şi asistenţa angajatorilor. Aceștia pot permite angajaților să facă voluntariat prin a asigura timp liber angajaţilor sau crea un program de lucru flexibil, precum și prin a permite utilizarea resurselor tehnice ale firmei. Activitatea de voluntariat poate fi utilizată în practici de afaceri prin susţinerea şi încurajarea angajaţilor de a se implica prin acţiuni de voluntariat în comunitate cu scopul de a asigura beneficii personalului angajat și companiei, precum și de a aborda probleme sociale îngrijorătoare din comunitate.

Beneficiile aduse de voluntariat sunt:

  • dezvoltarea de aptitudini transferabile (abilități care pot fi aplicate în diferite medii de lucru) pentru a sprijini tranziţia spre alte locuri de muncă;
  • formarea și dezvoltarea de competenţe / abilităţi /aptitudini de înaltă performanţă (comunicare, abilităţi de echipă şi de influenţare, consultanţă etc.);
  • exersarea de abilităţi cum ar fi cele de comunicare într-un mediu cu risc redus comercial;
  • învăţarea reciprocă dintre sectorul privat și sectorul non-profit prin implicarea angajaților în activităţi de voluntariat;
  • oferirea prin voluntariat de training pentru angajați;
  • extinderea experienţelor personalului;
  • câştiguri de dezvoltare pentru personal în domeniul managementului timpului, colectarea şi analiza datelor, auto-motivare şi risc individual;
  • dezvoltarea unei forţe de muncă mai bune;
  • atragerea de angajați mai buni prin imaginea firmei dezvoltată în comunitate;
  • îmbunătăţirea performanţei în muncă;
  • îmbunătăţirea moralului şi a lucrului în echipă;
  • creșterea moralului angajaţilor şi loialității faţă de companie;
  • creşterea loialităţii consumatorului şi sporirea notorietăţii firmei;
  • sporirea reputaţiei, creşterea încrederii şi atragerea de investitori / personal – atât existenţi cât şi potenţiali;
  • dezvoltarea unei rază mai largi de încredere şi determinarea percepţiei comunităţii faţă de activitatea companiei;
  • satisfacerea nevoii de a întâlni alţi oameni, de a contribui și de a aduce o schimbare;
  • obţinerea unei perspective mai largi asupra societăţii care exclude ignoranţa, indiferenţa, insensibilitatea şi stereotipurile;
  • îndeplinirea cererii tot mai mare de furnizare a unor serviciilor sociale esenţiale;
  • crearea unei comunități sănătoase cu sisteme de învăţământ care produc oameni cu competenţe, cu nivel scăzut de criminalitate şi marginalizare prin sărăcie;
  • oportunităţi de dezvoltare şi creştere pentru tinerii voluntari neangajaţi în câmpul muncii;
  • prelungirea activității personalului existent din instituțiile gazde ale activității de voluntariat, extinderea programelor şi dezvoltarea de noi proiecte;
  • dezvoltarea / consolidarea capacităţilor organizaţionale;
  • accesarea abilităţilor / aptitudinilor de afaceri din business (stabilirea unor obiective realiste, planificarea şi bugetarea proiectelor, marketing şi promovare, exploatarea tehnologiei, ameliorarea calităţii, satisfacerea beneficiarilor, managementul proiectelor şi măsurarea performanţei);
  • crearea de oportunități pentru IGAV cum ar fi sponsorizări, utilizarea spaţiilor etc.;
  • promovarea democraţiei, nediscriminării şi a egalităţii şanselor;
  • punerea în practică a valorilor europene ale solidarităţii, toleranţei şi diversităţii;
  • creşterea responsabilităţii civice, participării şi interacţiunii în societate;
  • promovarea schimbării şi dezvoltării prin identificarea şi reacţionarea la nevoile comunităţii;
  • dezvoltarea unei societăţi unitare prin integrare, includere socială, generarea de încredere şi solidaritate;
  • creşterea legăturilor sociale şi a coeziunii sociale;
  • dezvoltarea capitalului social;
  • creşterea bunăstării în comunităţi şi societate;
  • reducerea sărăciei etc.

Voluntarii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

  • mentoriat;
  • oferire de consiliere și expertiză;
  • instruiri, seminarii și conferințe;
  • curățenie / salubrizare;
  • campanii;
  • comisii / comitete care discută şi soluţionează probleme de voluntariat;
  • implicare individuală sau în grup în proiecte ale instituţiilor gazde;
  • voluntariat auto-selectat;
  • dezvoltare de misiuni personale;
  • detaşări de tranziţie pentru activităţi de voluntariat;
  • implicarea ca voluntar în timp de şomaj tehnic;
  • plasamente în borduri ale instituţiilor gazdă etc.

Recomandări:

  • să se aleagă o denumire potrivită pentru acest tip de voluntariat, în prezent fiind utilizate și alte denumiri, cum ar fi: voluntariatul corporativ / corporatist, voluntariatul angajaţilor, implicarea în comunitate a angajaţilor;
  • să fie desemnată în cadrul Ministerului Economiei o persoană responsabilă de dezvoltarea acestui tip de voluntariat;
  • ministerul să își asume responsabilități și atribuții clare pe dezvoltarea acestui tip de voluntariat;
  • să fie creat un parteneriat pentru dezvoltarea şi promovarea acestui tip de voluntariat care să utilizeze experienţa şi expertiza naţională / internaţională în domeniu;
  • să se ajusteze Legea voluntariatului pentru a include măsuri de stimulare a voluntariatului susținut de angajator;
  • să fie elaborate și implementate mecanisme şi instrumente adecvate de funcţionare;
  • să se elaboreze un concept de implicare a sectorului business în activităţi de voluntariat care să asigure o dezvoltare durabilă;
  • să se elaboreze un cod de etică a voluntariatului și să se includă în codul contravențional prevederi care să reducă implicarea ilegală a voluntarilor;
  • să fie organizată o campanie de promovare a voluntariatului susținut de angajator;
  • să se dezvolte în cadrul firmelor programe eficiente de promovare a voluntariatului și implicare a angajaţilor în activități de voluntariat;
  • să se creeze politici eficiente şi să se implementeze măsuri de stimulare a voluntariatului care să includă scutiri și deduceri.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

Voluntariatul religios

Voluntariatul este o modalitate de a învăța și de a exersa iubirea față de orice om, de a face bine, fără vreo plată, prin prisma iubirii lui Dumnezeu – o modalitate practică de a cultiva o viață curată și desăvârșită. Rolul bisericii / instituțiilor bisericești este de a îndruma cetățenii să trăiască și să cultive această viață prin filantropie și caritate, beneficiul principal al voluntariatului fiind dezvoltarea personală.

Entitățile religioase se bazează pe activitatea de voluntariat a laicilor implicați în biserică. Pentru a ajunge la cel mai bun rezultat posibil trebuie evitată părerea greşită că toţi putem deveni voluntari în toate, că oricine poate fi voluntar în orice.

Voluntariatul poate fi promovat în entitățile religioase propriu-zise, în asociațiile obștești, fundațiile și institutele de învățământ înființate de către acestea, precum și în structurile media denominaționale (edituri, televiziuni, radio, publicații religioase etc.).

Beneficiile aduse de voluntariat sunt:

  • asigură dezvoltarea personală;
  • schimbă în bine oamenii;
  • cultivă adevăratele valori umane;
  • cultivă dragostea și sentimentul comunitar;
  • unește oamenii;
  • construiește relații noi;
  • ajută din punct de vedere material și spiritual;
  • face binele şi îi sprijină pe cei aflaţi în dificultate și defavorizați;
  • întrajutorare reciprocă;
  • cultivă toleranța și iubirea de oameni;
  • reduce comportamentele agresive și antisociale;
  • aduce cu sine sentimentul de împlinire;
  • oferă oportunități de implicare și angajare în biserică;
  • dezvoltă social și profesional viitorii lideri religioși;
  • aduce o schimbare în bine în societate.

Voluntarii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

  • organizarea de evenimente și campanii;
  • organizarea de tabere, inclusiv la biserici și mănăstiri;
  • ajutarea săracilor prin activități de caritate;
  • cultivarea filantropiei (dragostei de om);
  • implicarea în biserică ca deservent al cultului;
  • grupuri de inițiativă;
  • activitatea cotidiană a bisericilor;
  • reuniuni tematice;
  • instruiri și formări;
  • ore de religie;
  • activități comunitare;
  • educație pentru sănătate;
  • îngrijirea copiilor și bătrânilor;
  • distribuirea de literatură;
  • construirea de case;
  • intervenții în situații de urgență (dezăpezire etc.);
  • protejarea mediului;
  • reintegrarea socială a condamnaților, narcomanilor etc.;
  • consiliere și informare;
  • activități de logistică (distribuirea de pachete alimentare, haine etc.);
  • programe cu scop educativ și religios (în penitenciare etc.).

Recomandări:

  • să fie redenumit acest tip de voluntariat și anume în „Voluntariatul organizat de entități religioase”;
  • să fie desemnată în cadrul Ministerului Justiției o persoană responsabilă de dezvoltarea acestui tip de voluntariat;
  • să se ajusteze Codul contravențional pentru a evita exploatarea ilegală a voluntarilor;
  • să se realizeze un grup de consultare pe voluntariat care să asigure un schimb de experiență și care să propună recomandări;
  • să se sprijine dezvoltarea de programe de voluntariat și obținerea statutului de instituție gazdă a activității de voluntariat în rândul cultelor;
  • să se recomande entităților religioase să se implice în activitățile organizate de instituțiile gazde ale activității de voluntariat, cum ar fi Săptămâna Națională a Voluntariatului;
  • să se înființeze un club al Coordonatorilor de Voluntari care să asigure transferul de bune practici și de expertiză;
  • să se colecteze și promoveze bune practici care răspund la probleme concrete, specifice.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

Voluntariatul pentru biblioteci

Biblioteca este un centru cultural de primă importanță pentru promovarea cetăţeniei active şi a implicării prin voluntariat. Ea poate să-și asume rolul de inspirare, coordonare și motivare ca expertiza, bunele practici și ideile noi de proiecte în beneficiul comunităţii să circule pentru ca cetățenii să fie implicați activ. Voluntariatul este o dimensiune prioritară pentru dezvoltarea unei biblioteci prospere care oferă spaţii adecvate şi condiţii relevante pentru implicarea cetățenilor.

Beneficiile aduse de voluntariat sunt:

  • completează golurile din bugetele locale;
  • ajută specialiștii și sprijină formarea de noi specialiști;
  • formează capitalul social;
  • promovează cu succes ofertele şi serviciile bibliotecii;
  • rezolvă probleme cu care se confruntă societatea şi găsește soluţii;
  • face ceva util și cu efect;
  • dezvoltă devotamentul și atașamentul social;
  • aduce plusvaloare activităţii de informare şi documentare;
  • implică toate categoriile de beneficiari și toate categoriile de vârstă;
  • crește numărul de utilizatori și participanți la evenimente culturale;
  • atrage noi utilizatori care vor fi informați si despre celelalte servicii oferite de bibliotecă;
  • aduce o schimbare pozitivă în societate;
  • oferă modalitatea de a testa o nouă carieră;
  • contribuie la formarea ca oameni și profesioniști;
  • asigură o pregătire practică pentru viață;
  • crește nivelul de dezvoltare culturală și socială;
  • formarea de abilități pentru munca individuală și de echipă;
  • au loc interacțiuni eficiente cu persoane care provin din medii diferite;
  • asigură un management eficient al timpului și informației;
  • sprijină obținerea de experienţă, abilităţi noi şirecomandări pentru viitoarele angajări.

Voluntarii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

  • extinderea orelor de funcţionare a bibliotecilor pentru utilizatori;
  • activităţi de relaţii publice și logistică;
  • campanii de promovare a lecturii;
  • organizarea lecturii în perioada estivală;
  • servicii și oferte informaționale;
  • sală de calculatoare;
  • servicii digitale;
  • cluburi și centre de creație;
  • cursuri și ateliere de creație (croitorie, ceramică etc.);
  • activități extracurriculare, cum ar fi desfășurarea temelor școlare pentru acasă;
  • lecții publice;
  • servicii de sănătate, cum ar fi bucătărie în bibliotecă;
  • expoziții;
  • crearea și gestionarea unui ziar online;
  • administrarea şi actualizarea forumurilor pe interese;
  • activități de organizare de sărbători (Crăciunul, Paștele etc.);
  • colectare de fonduri;
  • tabere de vară pentru copii unde voluntarii sunt educatori, facilitatori;
  • evenimente stradale, precum crosuri, târguri etc.
  • educarea tehnologică a utilizatorilor;
  • activități sportive, dansuri populare și sportive;
  • elaborarea de materiale pentru promovare (afișe, fluturași, buletin informativ, postări pe site, blog etc.).

Pentru alte servicii creative vedeți Programe de voluntariat în biblioteci

Recomandări:

  • să fie desemnată în cadrul Ministerului Culturii o persoană responsabilă de dezvoltarea voluntariatului în domeniul culturii și artei, inclusiv pentru biblioteci;
  • să aibă loc o deschidere mai mare a APL pentru a sprijini și conlucra cu bibliotecile;
  • să se promoveze voluntariatul în domeniul culturii și artelor;
  • să se includă prevederi privind voluntariatul în cadrul normativ referitor la administrația publică locală și privitor la biblioteci;
  • să fie menționată importanța implicării resurselor umane reprezentate de voluntari în toate documentele de politici publice naționale, regionale și locale;
  • să se sprijine dezvoltarea de programe de voluntariat în biblioteci și obținerea statutului de instituție gazdă a activității de voluntariat;
  • să se organizeze în biblioteci puncte de informare privind voluntariatul și beneficiile acestuia;
  • să se implice toate bibliotecile din țară în activitățile naționale de promovare a voluntariatului, cum ar fi Săptămâna Națională a Voluntariatului;
  • să fie creat un program de granturi care să susțină dezvoltarea voluntariatului în domeniul culturii și artei;
  • să existe un sprijin financiar din partea APL și să se ofere mici granturi locale care să susțină programele de voluntariat;
  • să se organizeze campanii de informare privind beneficiile și modalitățile de implicare a voluntarilor;
  • să fie creat un ziar online sau o revistă pentru coordonatorii de voluntari;
  • să fie realizate instruiri pentru a creşte calitatea şi creativitatea programelor de voluntariat;
  • să se dezvolte servicii inovative și creative în biblioteci;
  • să se diversifice oportunităţile de voluntariat oferit în biblioteci.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

Voluntariatul în situații de urgență

Serviciile publice voluntare pentru situaţii de urgenţă se desfășoară în scopul apărării vieţii, avutului public şi / sau a celui privat şi mediului, împotriva incendiilor şi a altor calamităţi şi dezastre. Aceste servicii conduse de șefi de servicii, persoane atestate și angajate se organizează în compartimente de prevenire, grupe şi echipe specializate de intervenţie, pe tipuri de riscuri. Echipele de voluntari sunt primele care iau măsuri pentru a organiza o intervenție în situații de urgență. Voluntarii își desfășoară activitatea similar serviciilor profesioniste, ei intervin acolo unde este nevoie de ei desfășurând o activitate în limita propriilor forțe.

Beneficiile aduse de voluntariat sunt:

  • implicarea activă în viaţa comunităţii;
  • oportunitate de învăţare pe tot parcursul vieţii şi de îmbătrânire activă;
  • creşterea nivelului capitalului social;
  • dobândirea de cunoştinţe, competente sociale şi abilităţi practice transferabile pe piaţa muncii;
  • recunoașterea activității de voluntariat în situații de urgență ca vechime în muncă când voluntarul activează în acelaşi domeniu cu specialitatea deţinută, precum și ca experiență de muncă;
  • cultivarea abilităţilor sociale și consolidarea relaţiilor sociale bazate pe cooperare şi încredere reciprocă, solidaritate, toleranţă, stimă de sine, respect pentru diversitate;
  • facilitarea coeziunii sociale prin aducerea oamenilor împreună pentru un scop comun;
  • facilitarea integrării sociale şi combaterea riscului de excludere socială a unor categorii sociale vulnerabile;
  • reducerea numărului de situații de urgență în urma informării preventive a cetăţenilor realizată de către voluntari;
  • intervenție mai rapidă și substanțială care are ca efect salvarea de vieți omenești și a avutului;
  • soluţionarea unor situații de urgență prin complementarea aportului financiar cu munca voluntarilor.

Voluntarii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

  • verificarea modului de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care privesc apărarea împotriva diverselor situații de urgență;
  • informarea şi instruirea comunităţilor locale privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cutremurelor etc.;
  • organizarea de evenimente de promovare a activității de voluntariat și de popularizare a mesajului preventiv;
  • participarea la misiuni de limitare a efectelor unei situaţii de urgenţă și de reabilitare a zonelor afectate;
  • acordarea primului ajutor calificat, implicarea în acţiuni de ajutor umanitar, protecţie a persoanelor, a animalelor, a bunurilor periclitate şi mediului;
  • intervenţie în situaţii de urgenţă (evacuare, căutare-salvare, stingere incendii, inundații, cutremur, accidente de circulație, înec, alunecări de teren, explozii etc.);
  • implicarea în echipe specializate (deblocare–salvare, evacuare, sanitară şi de prim ajutor, suport logistic);
  • catering în caz de dezastru;
  • asistenţă psihologică pentru victimele accidentelor etc.

Recomandări:

  • desemnarea în ministerele de resort al unei persoane responsabile de dezvoltarea la nivel de politici a voluntariatului în situații de urgență;
  • ajustarea Legii voluntariatului pentru a include măsuri de stimulare pentru voluntarii implicați în situații de urgență și modalitatea de implicare în activități cu risc sporit de periculozitate;
  • elaborarea unui cod de etică a voluntarului;
  • ajustarea cadrului normativ pentru a permite implicarea diverselor categorii de voluntari, cum ar fi pompieri, salvatori, patrule civile pentru asigurarea ordinii etc. (statutul personalului voluntar, drepturile specifice ale voluntarului cum ar fi păstrarea locului de muncă și a drepturilor salariale la angajator pe perioada în care participă la intervenții etc.);
  • elaborarea de instrucţiuni privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de voluntariat în cadrul structurilor de stat privind gestionarea situațiilor de urgență;
  • asigurarea condițiilor legale de protecție a muncii;
  • reglementarea parcursul profesional al voluntarului și competențele minime pe care trebuie să le aibă fiecare membru al serviciilor de urgență voluntare;
  • asigurarea de uniformă, echipament de protecție și însemne distinctive;
  • organizarea de centre specializate care funcționează pe bază de plan anual de pregătire;
  • instruirea în prim ajutor a societăților comerciale și a instituțiilor de stat;
  • organizarea de programe de instruire;
  • asigurarea certificării de către stat a formărilor;
  • organizarea de cursuri de inițiere și de formare profesională pentru voluntari (cursuri de prim ajutor, managementul dezastrului etc.);
  • ierarhizarea voluntarilor în clase de competență în funcție de pregătire și mărimea gradului de risc asumat;
  • acordarea de către autoritățile publice locale de facilități, de exemplu gratuități pe mijloacele de transport etc.;
  • organizarea de concursuri profesionale pentru serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;
  • elaborarea de planuri de cooperare cu asociaţiile de voluntari, organizaţiile comunitare, mediul de afaceri sau alte grupuri, anterior producerii unei situaţii de urgenţă;
  • coordonarea activității cu alte servicii voluntare sau instituții gazdă ale activității de voluntariat pentru a putea completa propriul serviciu voluntar, atunci când situaţia o impune;
  • asigurarea de sprijin financiar de la bugetul local, din donaţii şi contribuţii ale unor operatori economici;
  • asocierea mai multor comunități mici pentru a crea un serviciu de voluntariat comun;
  • organizarea de campanii de promovare a implicării;
  • desfășurarea de simulări în scopul pregătirii pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Pentru mai multe informații vedeți Voluntariatul în Europa / Pompierii voluntari

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

Voluntariatul 50+

Voluntariatul continuă să fie o resursă insuficient de promovată și explorată în loc să devină o prioritate națională în contextul provocărilor actuale și viitoare. Intr-o societate în care numărul vârstnicilor crește în urma procesului accentuat de îmbătrânire și de depopulare a populației datorat migrației, natalității și speranței de viață scăzute, iar numărul de asistenți sociali profesioniști, care pot oferi îngrijire pentru bătrâni, scade din cauza diminuării resurselor financiare ale statului, salariilor foarte mici și nivelului scăzut de trai, voluntariatul devine un element vital în politicile publice sociale guvernamentale sau neguvernamentale. În acest context, când pensiile și serviciile de sănătate pentru vârstnici rămân o veșnică problemă pentru bugetul statului, voluntariatul va putea ajuta eficient la găsirea unei soluții pentru ameliorarea condițiilor de îngrijire a bătrânilor și grupurilor cele mai uitate ale societății.

Deoarece populaţia îmbătrâneşte din ce în ce mai mult, voluntariatul va trebui sa-și asume un rol de bază în  politicile privind îmbătrânirea activă devenind o bună modalitate nu doar de a rămâne activ, ci şi de a duce o viaţă la standarde înalte în ceea ce priveşte realizările personale şi relaţionarea socială. Cercetările indică o legătură puternică și pozitivă între voluntariat și sănătatea mintală a persoanelor vârstnice (Morrow-Howell et al., 2003; Musick & Wilson, 2003; Rietschlin, 1998; Thoits & Hewitt, 2001), creșterea satisfacției de viață (Willigen, 2000), a nivelului de fericire, a stimei de sine și reducerea nivelul de stres (Thoits & Hewitt, 2001), toți acești factori contribuind la alinarea sentimentului de depresie și la creșterea sănătății fizice (Musick, Herzog, & House, 1999). Cercetările indică că voluntariatul reprezintă o modalitate eficientă de implicare în activități sociale și de integrare în societate (House, Umberson, & Landis, 1988). Voluntariatul întreprins de vârstnici este un instrument educaţional, de angajament civic, cetăţenia activă, coeziune socială și de creștere a calității vieții la nivelul tuturor generațiilor. Procesele de relaţionare și dialog social aduc beneficii atât comunităţilor, cât şi voluntarilor prin sporirea competenţei interculturale şi intergeneraţionale, optimizând managementul conflictelor şi îmbunătăţind cunoştinţele acestora. Studiile indică că nivelul educațional scăzut, starea proasta de sănătate și vârsta foarte înaintată (peste 75 de ani) sunt factori care devin obstacole puternice pentru voluntariatul în rândul vârstnicilor (Hank and Erlinghagen, 2005). Pe de alta parte, experiența ca voluntar crește probabilitatea ca o persoană să continue această activitate pe măsură ce înaintează în vârstă.

Alte beneficii aduse de voluntariat sunt:

  • îmbunătăţește abilităţile de performanţă în muncă şi capacitatea de a gestiona diversitatea;
  • poate ușura tranziția de la perioada de angajat la cea de pensionar;
  • contribuie pozitiv la ideea consolidării responsabilităţii individului pentru bunăstarea socială;
  • promovează îmbătrânirea activă și un stil de viață sănătos în rândul populației vârstnice;
  • crește gradul de informare a populației vârstnice din comunitatea locală privind un stil de viață sănătos;
  • contribuie la menținerea stării de sănătate fizică și emoțională;
  • oferă speranță, ajutor si alinare vârstnicilor;
  • menține și / sau crește gradul de independență / autonomie personală;
  • evită instituționalizarea vârstnicilor prin acordarea serviciilor de îngrijire socio-medicală direct la domiciliul acestora;
  • contrabalansează tendința de izolare a vârstnicului;
  • umple golul lăsat de plecarea copiilor, de pierderea celor din jur;
  • facilitează stabilirea de noi contacte sociale și implicarea în comunitate;
  • dezvoltă competențe și abilități individuale care întăresc participarea socială a vârstnicilor;
  • tezaurizează abilităţilor acelora care nu se mai află pe piaţa muncii, continuă să deţină capacităţi şi expertiză ce se pot dovedi de folos societăţii;
  • dă posibilitatea de a valorifica experiența personală și profesională;
  • oferă timpul, talentul, energia, cunoştinţele şi abilităţile în folosul comunităţii (abilitați specifice de strângere de fonduri, comunicare, artistice sau tehnice);
  • asigură dezvoltarea în plan personal şi descoperirea abilităţilor pe care nu ştiau că le deţin;
  • valorifică în cadrul comunității potențialul de resurse neutilizat al vârstnicilor;
  • se dobândesc abilități și comportamente noi, proactive, care conduc la creșterea calității vieții vârstnicilor;
  • crește nivelul de implicare sociala a vârstnicilor și valorificarea acestora în cadrul comunității;
  • crește împlinirea personală, este o oportunitate de a regăsi mândria și satisfacția de a fi util;
  • crește gradul de motivare a vârstnicilor și îi responsabilizează pentru a continua „învăţarea pe tot parcursul vieţii”;
  • asigură „activarea” vârstnicilor în propria comunitate;
  • crește implicarea în comunitate și solidaritatea între generații;
  • crește coeziunea socială şi solidaritatea dintre generaţii şi, în acelaşi timp, dintre persoane aparţinând unor grupuri sociale şi etnii diverse;
  • promovează cooperarea între generații.

Voluntarii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

  • servicii de tip centre de zi (multifuncţionale);
  • grupuri de suport de susținere reciprocă;
  • activități organizate în cămine de bătrâni;
  • gimnastică de întreţinere fizică;
  • sala de recuperare fizică;
  • cluburi pentru vârstnici (de ex. Clubul pensionarilor, Cluburi pe interese);
  • cenacluri literare;
  • cercuri;
  • sală de computere;
  • spălătorie socială;
  • baie socială;
  • cantină socială;
  • prânzuri calde la domiciliu;
  • clinică oftalmologică;
  • servicii formare îngrijitori persoane vârstnice;
  • oferirea de alinare și prietenie unui vârstnic singur acasă la el sau la patul dintr-un cămin de bătrâni;
  • servicii de îngrijire către beneficiarii direcți (vârstnicii dependenți – greu deplasabili sau săraci) și anume: ajutor la realizarea activităților de baza ale vieții zilnice (realizarea unor cumpărături etc.); ajutor la realizarea activităților instrumentale ale vieții zilnice (transportul vârstnicilor la medic etc.); activități de promovare a inserției beneficiarului în familie și în comunitate; servicii de îngrijire medico – sociale la domiciliu (controlul tensiunii arteriale, al pulsului, al greutăţii corporale etc.);
  • distribuire de ajutoare materiale provenite din donaţii: alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente, mici obiecte de inventar casnice, materiale igienico-sanitare şi de curăţenie;
  • servicii de socializare şi petrecere / organizare a timpului liber pentru persoane vârstnice (ieșiri la ceai, mese de duminică și excursii de o zi);
  • evenimente și campanii speciale;
  • activităţi cultural-artistice;
  • servicii de consiliere psihologică, informare şi suport emoţional pentru vârstnici şi familiile acestora;
  • educaţie pentru sănătate;
  • servicii de advocacy;
  • observatori / supraveghetori în protecția mediului;
  • protecţia consumatorilor, în special a persoanelor vârstnice;
  • protecţia persoanelor vârstnice împotriva violenţei fizice, asigurarea siguranţei acestora;
  • servicii asistenţă religioasă;
  • constituirea, pe lângă Consiliile locale a unei structuri consultative, ca de ex. Sfatul comunităţii din reprezentanţi ai persoanelor vârstnice;
  • implicarea vârstnicilor în activităţi comunitare și în proiecte în calitate de voluntari și consultanţi etc.;
  • implicare în serviciul transnaţional de voluntariat – promovarea schimburilor de voluntari vârstnici, învăţarea reciprocă interculturală prin intermediul reunirii unor persoane provenind din medii sociale şi culturale diferite;
  • programe intergeneraționale (persoane de diverse vârste care relaționează cu vârstnicii).

Recomandări:

  • alegerea unei denumiri potrivite pentru acest tip de voluntariat, în prezent fiind utilizate mai multe denumiri, cum ar fi: voluntariatul 50+, voluntariatul vârstnicilor, voluntariat la vârsta a treia, voluntariatul seniorilor, voluntariat cu plete albe etc.;
  • desemnarea în ministerele de resort al unei persoane responsabile de dezvoltarea la nivel de politici a voluntariatului;
  • dezvoltarea unei culturi pro-active si participative în rândul populaţiei și beneficiarilor de servicii sociale prin încurajarea voluntariatului, a implicării sociale a vârstnicilor la nivelul comunității, a îmbătrânirii active și a unui stil de viață sănătos;
  • adoptarea de măsuri în vederea sprijinirii la nivel național a voluntariatului vârstnicilor;
  • crearea de servicii sociale acreditate care includ standarde de calitate și servicii complementare care nu necesită expertiză;
  • oprirea procesului de plasare a bătrânilor în azile care sporește îmbătrânirea;
  • realizarea de schimbări pozitive la nivelul politicilor publice naționale, regionale și locale din domeniul îmbătrânirii active prin valorificarea modelelor de bună practică și experienţelor individuale şi obşteşti;
  • ajustarea Legii voluntariatului pentru a include măsuri de stimulare pentru voluntarii vârstnici;
  • elaborarea unui cod de etică a voluntarului;
  • crearea și dezvoltarea de programe de implicare a vârstnicilor în sectorul voluntariat;
  • implicarea cât mai multor instituții gazde ale activității de voluntariat în Platforma pentru Îmbătrânire Activă;
  • creşterea capacităţii administrative APL pentru furnizarea de servicii sociale prin crearea de programe de voluntariat în cadrul acestora;
  • implicarea la nivel local a cât mai multor părți interesate, cum ar fi societatea civilă, biserica, școala şi mediul de afaceri;
  • crearea de servicii în biblioteci pentru satisfacerea nevoilor educaţionale ale vârstnicilor și valorificarea potenţialului intelectual și fizic al persoanelor vârstnice;
  • crearea unui grup de lucru la nivel local din rândul persoanelor vârstnice care să se implice în luarea deciziilor privind cetăţenii comunităţilor;
  • sensibilizarea opiniei publice prin campanii, evenimente și activități de mediatizare care să atragă atenția asupra situației bătrânilor și să îi implice în activități de caritate;
  • organizarea de campanii de informare ce fac ca informaţia şi expertiza să circule;
  • promovarea şi sprijinirea implicării persoanelor în vârstă în activităţi social-utile prin dezvoltarea voluntariatului vârstnicilor;
  • crearea unei baze de date privind nevoile specifice ale comunităţilor și a persoanelor pensionate cu potențial relevant activității de voluntariat la nivel de raion si comunitate;
  • crearea unei rețele de voluntari vârstnici care să crească angajamentul civic al vârstnicilor și să permită crearea de legături intergeneraționale pentru a utiliza potențialului valoros al vârstnicilor ca resurse pentru comunitate;
  • lansarea unor publicații privind practicile de succes, în ce privește oportunitățile de implicare a vârstnicilor în activități social-utile, de voluntariat;
  • identificarea de resurse de finanțare în cadrul grupelor de acțiune locală (GAL) sau prin parteneriat public-privat pentru coordonarea şi managementul programelor cu voluntari vârstnici;
  • implementarea de proiecte de informare, activare și implicare socială a vârstnicilor din comunitate cu și pentru vârstnici, în care sunt implicați, fără discriminare, bătrânii activi, care cu ușurință participă la evenimente, activități, seminare, cât și cei care nu au posibilitate fizică de a se deplasa fiind dependenţi de casă sau țintuiţi la pat;
  • acordarea de sprijin în vederea implementării proiectelor de mobilitate şi de schimb naționale și transnaţionale care implică voluntarii vârstnici.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, INCLUSIV PRIN VOLUNTARIAT

Voluntariatul este recunoscut la nivel internațional, inclusiv de Republica Moldova, ca fiind o formă de muncă. Vedeți Rezolutia Conferinței Internaționale a Statisticienilor Muncii din 2013 (19th ICLS). De aceea conceptul de forță de muncă trebuie lărgit pentru a include pe lângă forța de muncă salariată și forța de muncă voluntară. Un prim pas s-a făcut prin pct. 4 al ORDINULUI Nr. 525 din 15.07.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de certificare şi a modelului Certificatului de instituţie gazdă a activităţii de voluntariat unde sunt utilizate următoarele noţiuni:

    instituţia gazdă a activităţii de voluntariat  – este persoana juridică de drept public sau privat, fără scop lucrativ, care administrează activitatea de voluntariat şi care încheie, în condiţiile legii, contracte de voluntariat;

    voluntariat formal – voluntariatul prestat conform legislaţiei în vigoare în instituţiile gazdă a activităţii de voluntariat;

    voluntariat neformal – voluntariatul prestat din diverse raţiuni personale în afara raporturilor cu instituţiile gazdă a activităţii de voluntariat;

    forţa de muncă – totalitatea persoanelor apte de muncă, respectiv a acelor persoane care au aptitudini fizice şi intelectuale care să le permită exercitarea unei activităţi utile;

    forţa de muncă salariată – totalitatea persoanelor cu vârste cuprinse în limitele legale de muncă care-şi exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de  proprietate – sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înţelegeri), în schimbul unei remuneraţii;

    forţa de muncă voluntară  – totalitatea persoanelor apte de muncă care desfăşoară activităţi de utilitate publică, pe baza consimțământului liber exprimat, excluzând orice remunerare financiară sau materială;

    standarde minime de calitate pentru activitatea de voluntariat – norme obligatorii la nivel naţional, criterii măsurabile, a căror aplicare garantează asigurarea unui nivel minim de calitate al procesului de prestare a serviciilor de voluntariat.

În acest context, considerăm că ocuparea forței de muncă trebuie lărgită ca și concept, ea trebuind să includă și forța de muncă voluntară. Din cauza fenomenului de îmbătrânire a populației, ar trebui gândită o strategie de direcționare a forței de muncă salariate spre sectoarele cheie strategice care aduc bani la bugetul de stat și de ocupare a restului de locuri vacante prin voluntariat. Această strategie este utilizată în prezent în diferite state dezvoltate ale lumii, unde există sectoare de activitate ocupate uneori chiar preponderent de voluntari care sunt pompieri, salvatori, asistenți medicali, polițiști etc.

Pentru început trebuie elaborat și adoptat de Guvern un document de politici publice, și anume conceptul de dezvoltare a voluntariatului ca formă de muncă, acest lucru fiind necesar pentru a implica legal în activități organizate de voluntariat neformal persoanele sub 16 ani pentru a evita exploatarea minorilor prin muncă, inclusiv pentru identificarea și implementarea de noi mecanisme de direcționare a forței de muncă neocupate, inclusiv cea șomeră.

Trebuie analizat dacă este posibilă includerea unor mecanisme şi prevederi care au în vedere folosirea forţei de muncă angajate şi a celei voluntare, precum şi a implicării şomerilor în activităţi de voluntariat, prin ajustarea Legii 102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a Hotărârii cu privire la reorganizarea Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă nr. 832 din 14.07.2003, a HOTĂRÎRII GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă Nr.862 din 14.07.2003, a Hotărârii pentru aprobarea procedurii de antrenare a şomerilor la lucrările publice nr. 1121 din 14.10.2004 etc.

Ar fi rezonabil ca persoanele care nu găsesc un loc de muncă potrivit şi care aleg până la găsirea unui loc convenabil să se implice în activităţi de voluntariat să li se ofere prioritar de către agenţiile teritoriale ANOFM asistenţă în găsirea locului de muncă. Ideal ar fi ca agenţiile teritoriale ANOFM să îndrume persoanele care caută și nu găsesc un loc de muncă să facă voluntariat pentru: a) a obţine prin voluntariat experienţa de muncă necesară la angajare sau pentru a-și menține și / sau dezvolta noi deprinderi / capacităţile / abilităţi; b) a beneficia după angajare de includerea perioadei de voluntariat la calcularea sporului salarial; c) a beneficia după angajare de includerea perioadei de voluntariat la calcularea concediului suplimentar plătit.

De asemenea, pentru a se obţine beneficiile menţionate anterior, trebuie create mecanisme ce ar oferi cetăţeanului care primeşte ajutor financiar de la stat diverse opţiuni de implicare. De exemplu pentru primirea ajutorului social acesta ar putea să aleagă: a) să desfăşoare activităţi în folosul comunității sau b) să facă voluntariat. Pentru primirea indemnizație de șomaj, inclusiv pentru susţinere în şomaj tehnic de către angajator, acesta ar putea să aleagă: a) să facă cursuri de instruire / recalificare sau b) să desfășoare activităţi în folosul comunităţii sau c) să facă voluntariat.

Nu este rațional ca cetățenii să stea degeaba acasă atunci când statul / angajatorii îi sprijină financiar când ei ar putea să obţină, în plus față de aceste beneficii băneşti, beneficiile menţionate anterior. În aceste condiţii, consideram neîntemeiată temerea că persoanele care aşteaptă un loc de muncă de la agenţiile ANOFM vor avea o reacţie neadecvată când  li se va propune în schimb, pentru o scurtă perioadă, să lucreze voluntar, mai ales dacă prin implicare în voluntariat ar putea avea pe viitor prioritate în găsirea unui loc de muncă din partea agenţiilor teritoriale ANOFM şi ar putea chiar să fie angajați ulterior chiar de către instituţiile gazdă unde se implică ca voluntari.

Conform art. 12 din Legea Voluntariatului, ONG trebuie să gestioneze bazele de date ce conţin informaţii referitoare la ofertele şi solicitările de voluntariat pentru sectorul neguvernamental, aici fiind vorba de baza naţională de date de pe voluntar.md şi de alte baze ale instituţiilor gazde care vor fi înfiinţate. Dar, conform art. 10 (2) din Legea Voluntariatului, organul abilitat să implementeze politica de stat în domeniul dezvoltării resurselor umane şi ocupării forţei de muncă (ANOFM) trebuie în colaborare cu APL si ONG să gestioneze şi coordoneze bazele de date de voluntariat.

Doar prin realizarea modulului de interconectare a acestor baze de date, prin care ANOFM va vizualiza ofertele şi solicitările de voluntariat, nu înseamnă că se gestionează şi coordonează bazele de date. Pentru ca ANOFM să gestioneze bazele interconectate trebuie să se creeze şi un mecanism prin care să se utilizeze într-un mod clar şi eficient informaţia din domeniul voluntariat, şi anume un mecanism de implicare a cetățenilor în activităţi de voluntariat prin utilizarea eficientă a ofertelor de locuri de voluntariat. Mai mult această interconectare, printr-un modul creat cu sprijinul Centrului de Guvernare Electronică, va oferi posibilităţi noi de analiză a noi tipuri de date statistice privind ofertele şi solicitările de locuri de muncă atât pentru forța de muncă salariată cât şi cea voluntară.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

Angajăm Specialist(ă) Logistică, Monitorizare Financiară și Dezvoltare Organizațională

Asociaţia obştească „Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV), Secretariatul Coaliţiei Voluntariat, angajează în regim de urgenţă Specialist(ă) Logistică Monitorizare Financiară și Dezvoltare Organizațională.

Sarcini şi responsabilităţi:

  • Procură şi aprovizionează organizaţia cu consumabile, materiale și echipamente necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime de calitate şi timp;
  • Multiplică materiale și pregătește mape necesare pentru activităţile din proiecte;
  • Pregăteşte aparatul de fotografiat şi face poze în timpul şedinţelor / evenimentelor;
  • Scrie şi plasează ştiri şi / sau informații pe blogul TDV și celelalte pagini de internet ale asociației TDV;
  • Duce evidenţa corespondenţei scrise şi electronice;
  • Menţine comunicarea cu furnizorii de servicii și negociază preţurile în caz de necesitate;
  • Conduce, coordonează şi supraveghează financiar activităţile / proiectele organizaţiei;
  • Ține evidența donaţiilor financiare, dar şi a bunurilor materiale primite şi predate;
  • Se implică în procesul de planificare strategică;
  • Contribuie la dezvoltarea organizațională a TDV.

Cerinţe profesionale:

  • cunoaşterea sectorului nonprofit;
  • experienţă în activităţi de logistică şi monitorizare financiară;
  • capacitatea de adaptare și implementare;
  • abilităţi de comunicare orală, scrisă și de negociere;
  • lucru în echipă, precum și capacitatea de a lucra independent;
  • disciplină profesională;
  • abilități de utilizare a calculatorului (Microsoft Office: Word, Excel, PowerPoint; Internet) și a altor echipamente informatice;
  • cunoaşterea limbii engleze (nivel mediu);
  • îmbunătățirea permanentă a pregătirii profesionale și de specialitate;
  • comportament în măsură să promoveze imaginea și interesele TDV;
  • utilizarea resurselor existente exclusiv în interesele TDV.

Program de lucru: flexibil, full time (8 ore / zi, 5 zile în săptămână) sau part-time minim 4 ore / zi

Aşteptăm CV-ul Dumneavoastră la adresa tdv_secretariat@yahoo.com până pe data de 7 decembrie 2016. Persoanele corespunzătoare profilului postului vor fi invitate la interviu.

TDV este o organizaţie neguvernamentală formată in iunie 1997, cu o filială la Bălţi. Misiunea TDV este de a implica societatea din Republica Moldova în promovarea voluntariatului, unui mod sănătos de viaţă, dezvoltării durabile şi prevenirii excluderii sociale. Mai multe informații găsiți pe https://tdvmoldova.wordpress.com/despre-organizatie/. Oficiul TDV se află pe bd. Traian 12/2 (sectorul Botanica).

Pentru detalii puteţi contacta:

Tel.: 022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 079 450 027
E-mail: tdv_secretariat@yahoo.com