Voluntariatul 50+

Voluntariatul continuă să fie o resursă insuficient de promovată și explorată în loc să devină o prioritate națională în contextul provocărilor actuale și viitoare. Intr-o societate în care numărul vârstnicilor crește în urma procesului accentuat de îmbătrânire și de depopulare a populației datorat migrației, natalității și speranței de viață scăzute, iar numărul de asistenți sociali profesioniști, care pot oferi îngrijire pentru bătrâni, scade din cauza diminuării resurselor financiare ale statului, salariilor foarte mici și nivelului scăzut de trai, voluntariatul devine un element vital în politicile publice sociale guvernamentale sau neguvernamentale. În acest context, când pensiile și serviciile de sănătate pentru vârstnici rămân o veșnică problemă pentru bugetul statului, voluntariatul va putea ajuta eficient la găsirea unei soluții pentru ameliorarea condițiilor de îngrijire a bătrânilor și grupurilor cele mai uitate ale societății.

Deoarece populaţia îmbătrâneşte din ce în ce mai mult, voluntariatul va trebui sa-și asume un rol de bază în  politicile privind îmbătrânirea activă devenind o bună modalitate nu doar de a rămâne activ, ci şi de a duce o viaţă la standarde înalte în ceea ce priveşte realizările personale şi relaţionarea socială. Cercetările indică o legătură puternică și pozitivă între voluntariat și sănătatea mintală a persoanelor vârstnice (Morrow-Howell et al., 2003; Musick & Wilson, 2003; Rietschlin, 1998; Thoits & Hewitt, 2001), creșterea satisfacției de viață (Willigen, 2000), a nivelului de fericire, a stimei de sine și reducerea nivelul de stres (Thoits & Hewitt, 2001), toți acești factori contribuind la alinarea sentimentului de depresie și la creșterea sănătății fizice (Musick, Herzog, & House, 1999). Cercetările indică că voluntariatul reprezintă o modalitate eficientă de implicare în activități sociale și de integrare în societate (House, Umberson, & Landis, 1988). Voluntariatul întreprins de vârstnici este un instrument educaţional, de angajament civic, cetăţenia activă, coeziune socială și de creștere a calității vieții la nivelul tuturor generațiilor. Procesele de relaţionare și dialog social aduc beneficii atât comunităţilor, cât şi voluntarilor prin sporirea competenţei interculturale şi intergeneraţionale, optimizând managementul conflictelor şi îmbunătăţind cunoştinţele acestora. Studiile indică că nivelul educațional scăzut, starea proasta de sănătate și vârsta foarte înaintată (peste 75 de ani) sunt factori care devin obstacole puternice pentru voluntariatul în rândul vârstnicilor (Hank and Erlinghagen, 2005). Pe de alta parte, experiența ca voluntar crește probabilitatea ca o persoană să continue această activitate pe măsură ce înaintează în vârstă.

Alte beneficii aduse de voluntariat sunt:

  • îmbunătăţește abilităţile de performanţă în muncă şi capacitatea de a gestiona diversitatea;
  • poate ușura tranziția de la perioada de angajat la cea de pensionar;
  • contribuie pozitiv la ideea consolidării responsabilităţii individului pentru bunăstarea socială;
  • promovează îmbătrânirea activă și un stil de viață sănătos în rândul populației vârstnice;
  • crește gradul de informare a populației vârstnice din comunitatea locală privind un stil de viață sănătos;
  • contribuie la menținerea stării de sănătate fizică și emoțională;
  • oferă speranță, ajutor si alinare vârstnicilor;
  • menține și / sau crește gradul de independență / autonomie personală;
  • evită instituționalizarea vârstnicilor prin acordarea serviciilor de îngrijire socio-medicală direct la domiciliul acestora;
  • contrabalansează tendința de izolare a vârstnicului;
  • umple golul lăsat de plecarea copiilor, de pierderea celor din jur;
  • facilitează stabilirea de noi contacte sociale și implicarea în comunitate;
  • dezvoltă competențe și abilități individuale care întăresc participarea socială a vârstnicilor;
  • tezaurizează abilităţilor acelora care nu se mai află pe piaţa muncii, continuă să deţină capacităţi şi expertiză ce se pot dovedi de folos societăţii;
  • dă posibilitatea de a valorifica experiența personală și profesională;
  • oferă timpul, talentul, energia, cunoştinţele şi abilităţile în folosul comunităţii (abilitați specifice de strângere de fonduri, comunicare, artistice sau tehnice);
  • asigură dezvoltarea în plan personal şi descoperirea abilităţilor pe care nu ştiau că le deţin;
  • valorifică în cadrul comunității potențialul de resurse neutilizat al vârstnicilor;
  • se dobândesc abilități și comportamente noi, proactive, care conduc la creșterea calității vieții vârstnicilor;
  • crește nivelul de implicare sociala a vârstnicilor și valorificarea acestora în cadrul comunității;
  • crește împlinirea personală, este o oportunitate de a regăsi mândria și satisfacția de a fi util;
  • crește gradul de motivare a vârstnicilor și îi responsabilizează pentru a continua „învăţarea pe tot parcursul vieţii”;
  • asigură „activarea” vârstnicilor în propria comunitate;
  • crește implicarea în comunitate și solidaritatea între generații;
  • crește coeziunea socială şi solidaritatea dintre generaţii şi, în acelaşi timp, dintre persoane aparţinând unor grupuri sociale şi etnii diverse;
  • promovează cooperarea între generații.

Voluntarii pot fi încadraţi în următoarele activități, servicii și programe:

  • servicii de tip centre de zi (multifuncţionale);
  • grupuri de suport de susținere reciprocă;
  • activități organizate în cămine de bătrâni;
  • gimnastică de întreţinere fizică;
  • sala de recuperare fizică;
  • cluburi pentru vârstnici (de ex. Clubul pensionarilor, Cluburi pe interese);
  • cenacluri literare;
  • cercuri;
  • sală de computere;
  • spălătorie socială;
  • baie socială;
  • cantină socială;
  • prânzuri calde la domiciliu;
  • clinică oftalmologică;
  • servicii formare îngrijitori persoane vârstnice;
  • oferirea de alinare și prietenie unui vârstnic singur acasă la el sau la patul dintr-un cămin de bătrâni;
  • servicii de îngrijire către beneficiarii direcți (vârstnicii dependenți – greu deplasabili sau săraci) și anume: ajutor la realizarea activităților de baza ale vieții zilnice (realizarea unor cumpărături etc.); ajutor la realizarea activităților instrumentale ale vieții zilnice (transportul vârstnicilor la medic etc.); activități de promovare a inserției beneficiarului în familie și în comunitate; servicii de îngrijire medico – sociale la domiciliu (controlul tensiunii arteriale, al pulsului, al greutăţii corporale etc.);
  • distribuire de ajutoare materiale provenite din donaţii: alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte, medicamente, mici obiecte de inventar casnice, materiale igienico-sanitare şi de curăţenie;
  • servicii de socializare şi petrecere / organizare a timpului liber pentru persoane vârstnice (ieșiri la ceai, mese de duminică și excursii de o zi);
  • evenimente și campanii speciale;
  • activităţi cultural-artistice;
  • servicii de consiliere psihologică, informare şi suport emoţional pentru vârstnici şi familiile acestora;
  • educaţie pentru sănătate;
  • servicii de advocacy;
  • observatori / supraveghetori în protecția mediului;
  • protecţia consumatorilor, în special a persoanelor vârstnice;
  • protecţia persoanelor vârstnice împotriva violenţei fizice, asigurarea siguranţei acestora;
  • servicii asistenţă religioasă;
  • constituirea, pe lângă Consiliile locale a unei structuri consultative, ca de ex. Sfatul comunităţii din reprezentanţi ai persoanelor vârstnice;
  • implicarea vârstnicilor în activităţi comunitare și în proiecte în calitate de voluntari și consultanţi etc.;
  • implicare în serviciul transnaţional de voluntariat – promovarea schimburilor de voluntari vârstnici, învăţarea reciprocă interculturală prin intermediul reunirii unor persoane provenind din medii sociale şi culturale diferite;
  • programe intergeneraționale (persoane de diverse vârste care relaționează cu vârstnicii).

Recomandări:

  • alegerea unei denumiri potrivite pentru acest tip de voluntariat, în prezent fiind utilizate mai multe denumiri, cum ar fi: voluntariatul 50+, voluntariatul vârstnicilor, voluntariat la vârsta a treia, voluntariatul seniorilor, voluntariat cu plete albe etc.;
  • desemnarea în ministerele de resort al unei persoane responsabile de dezvoltarea la nivel de politici a voluntariatului;
  • dezvoltarea unei culturi pro-active si participative în rândul populaţiei și beneficiarilor de servicii sociale prin încurajarea voluntariatului, a implicării sociale a vârstnicilor la nivelul comunității, a îmbătrânirii active și a unui stil de viață sănătos;
  • adoptarea de măsuri în vederea sprijinirii la nivel național a voluntariatului vârstnicilor;
  • crearea de servicii sociale acreditate care includ standarde de calitate și servicii complementare care nu necesită expertiză;
  • oprirea procesului de plasare a bătrânilor în azile care sporește îmbătrânirea;
  • realizarea de schimbări pozitive la nivelul politicilor publice naționale, regionale și locale din domeniul îmbătrânirii active prin valorificarea modelelor de bună practică și experienţelor individuale şi obşteşti;
  • ajustarea Legii voluntariatului pentru a include măsuri de stimulare pentru voluntarii vârstnici;
  • elaborarea unui cod de etică a voluntarului;
  • crearea și dezvoltarea de programe de implicare a vârstnicilor în sectorul voluntariat;
  • implicarea cât mai multor instituții gazde ale activității de voluntariat în Platforma pentru Îmbătrânire Activă;
  • creşterea capacităţii administrative APL pentru furnizarea de servicii sociale prin crearea de programe de voluntariat în cadrul acestora;
  • implicarea la nivel local a cât mai multor părți interesate, cum ar fi societatea civilă, biserica, școala şi mediul de afaceri;
  • crearea de servicii în biblioteci pentru satisfacerea nevoilor educaţionale ale vârstnicilor și valorificarea potenţialului intelectual și fizic al persoanelor vârstnice;
  • crearea unui grup de lucru la nivel local din rândul persoanelor vârstnice care să se implice în luarea deciziilor privind cetăţenii comunităţilor;
  • sensibilizarea opiniei publice prin campanii, evenimente și activități de mediatizare care să atragă atenția asupra situației bătrânilor și să îi implice în activități de caritate;
  • organizarea de campanii de informare ce fac ca informaţia şi expertiza să circule;
  • promovarea şi sprijinirea implicării persoanelor în vârstă în activităţi social-utile prin dezvoltarea voluntariatului vârstnicilor;
  • crearea unei baze de date privind nevoile specifice ale comunităţilor și a persoanelor pensionate cu potențial relevant activității de voluntariat la nivel de raion si comunitate;
  • crearea unei rețele de voluntari vârstnici care să crească angajamentul civic al vârstnicilor și să permită crearea de legături intergeneraționale pentru a utiliza potențialului valoros al vârstnicilor ca resurse pentru comunitate;
  • lansarea unor publicații privind practicile de succes, în ce privește oportunitățile de implicare a vârstnicilor în activități social-utile, de voluntariat;
  • identificarea de resurse de finanțare în cadrul grupelor de acțiune locală (GAL) sau prin parteneriat public-privat pentru coordonarea şi managementul programelor cu voluntari vârstnici;
  • implementarea de proiecte de informare, activare și implicare socială a vârstnicilor din comunitate cu și pentru vârstnici, în care sunt implicați, fără discriminare, bătrânii activi, care cu ușurință participă la evenimente, activități, seminare, cât și cei care nu au posibilitate fizică de a se deplasa fiind dependenţi de casă sau țintuiţi la pat;
  • acordarea de sprijin în vederea implementării proiectelor de mobilitate şi de schimb naționale și transnaţionale care implică voluntarii vârstnici.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, INCLUSIV PRIN VOLUNTARIAT

Voluntariatul este recunoscut la nivel internațional, inclusiv de Republica Moldova, ca fiind o formă de muncă. Vedeți Rezolutia Conferinței Internaționale a Statisticienilor Muncii din 2013 (19th ICLS). De aceea conceptul de forță de muncă trebuie lărgit pentru a include pe lângă forța de muncă salariată și forța de muncă voluntară. Un prim pas s-a făcut prin pct. 4 al ORDINULUI Nr. 525 din 15.07.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei de certificare şi a modelului Certificatului de instituţie gazdă a activităţii de voluntariat unde sunt utilizate următoarele noţiuni:

    instituţia gazdă a activităţii de voluntariat  – este persoana juridică de drept public sau privat, fără scop lucrativ, care administrează activitatea de voluntariat şi care încheie, în condiţiile legii, contracte de voluntariat;

    voluntariat formal – voluntariatul prestat conform legislaţiei în vigoare în instituţiile gazdă a activităţii de voluntariat;

    voluntariat neformal – voluntariatul prestat din diverse raţiuni personale în afara raporturilor cu instituţiile gazdă a activităţii de voluntariat;

    forţa de muncă – totalitatea persoanelor apte de muncă, respectiv a acelor persoane care au aptitudini fizice şi intelectuale care să le permită exercitarea unei activităţi utile;

    forţa de muncă salariată – totalitatea persoanelor cu vârste cuprinse în limitele legale de muncă care-şi exercită activitatea în baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială – indiferent de forma ei de  proprietate – sau la persoane particulare (în baza unui contract sau a unei înţelegeri), în schimbul unei remuneraţii;

    forţa de muncă voluntară  – totalitatea persoanelor apte de muncă care desfăşoară activităţi de utilitate publică, pe baza consimțământului liber exprimat, excluzând orice remunerare financiară sau materială;

    standarde minime de calitate pentru activitatea de voluntariat – norme obligatorii la nivel naţional, criterii măsurabile, a căror aplicare garantează asigurarea unui nivel minim de calitate al procesului de prestare a serviciilor de voluntariat.

În acest context, considerăm că ocuparea forței de muncă trebuie lărgită ca și concept, ea trebuind să includă și forța de muncă voluntară. Din cauza fenomenului de îmbătrânire a populației, ar trebui gândită o strategie de direcționare a forței de muncă salariate spre sectoarele cheie strategice care aduc bani la bugetul de stat și de ocupare a restului de locuri vacante prin voluntariat. Această strategie este utilizată în prezent în diferite state dezvoltate ale lumii, unde există sectoare de activitate ocupate uneori chiar preponderent de voluntari care sunt pompieri, salvatori, asistenți medicali, polițiști etc.

Pentru început trebuie elaborat și adoptat de Guvern un document de politici publice, și anume conceptul de dezvoltare a voluntariatului ca formă de muncă, acest lucru fiind necesar pentru a implica legal în activități organizate de voluntariat neformal persoanele sub 16 ani pentru a evita exploatarea minorilor prin muncă, inclusiv pentru identificarea și implementarea de noi mecanisme de direcționare a forței de muncă neocupate, inclusiv cea șomeră.

Trebuie analizat dacă este posibilă includerea unor mecanisme şi prevederi care au în vedere folosirea forţei de muncă angajate şi a celei voluntare, precum şi a implicării şomerilor în activităţi de voluntariat, prin ajustarea Legii 102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, a Hotărârii cu privire la reorganizarea Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă nr. 832 din 14.07.2003, a HOTĂRÎRII GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forţei de muncă Nr.862 din 14.07.2003, a Hotărârii pentru aprobarea procedurii de antrenare a şomerilor la lucrările publice nr. 1121 din 14.10.2004 etc.

Ar fi rezonabil ca persoanele care nu găsesc un loc de muncă potrivit şi care aleg până la găsirea unui loc convenabil să se implice în activităţi de voluntariat să li se ofere prioritar de către agenţiile teritoriale ANOFM asistenţă în găsirea locului de muncă. Ideal ar fi ca agenţiile teritoriale ANOFM să îndrume persoanele care caută și nu găsesc un loc de muncă să facă voluntariat pentru: a) a obţine prin voluntariat experienţa de muncă necesară la angajare sau pentru a-și menține și / sau dezvolta noi deprinderi / capacităţile / abilităţi; b) a beneficia după angajare de includerea perioadei de voluntariat la calcularea sporului salarial; c) a beneficia după angajare de includerea perioadei de voluntariat la calcularea concediului suplimentar plătit.

De asemenea, pentru a se obţine beneficiile menţionate anterior, trebuie create mecanisme ce ar oferi cetăţeanului care primeşte ajutor financiar de la stat diverse opţiuni de implicare. De exemplu pentru primirea ajutorului social acesta ar putea să aleagă: a) să desfăşoare activităţi în folosul comunității sau b) să facă voluntariat. Pentru primirea indemnizație de șomaj, inclusiv pentru susţinere în şomaj tehnic de către angajator, acesta ar putea să aleagă: a) să facă cursuri de instruire / recalificare sau b) să desfășoare activităţi în folosul comunităţii sau c) să facă voluntariat.

Nu este rațional ca cetățenii să stea degeaba acasă atunci când statul / angajatorii îi sprijină financiar când ei ar putea să obţină, în plus față de aceste beneficii băneşti, beneficiile menţionate anterior. În aceste condiţii, consideram neîntemeiată temerea că persoanele care aşteaptă un loc de muncă de la agenţiile ANOFM vor avea o reacţie neadecvată când  li se va propune în schimb, pentru o scurtă perioadă, să lucreze voluntar, mai ales dacă prin implicare în voluntariat ar putea avea pe viitor prioritate în găsirea unui loc de muncă din partea agenţiilor teritoriale ANOFM şi ar putea chiar să fie angajați ulterior chiar de către instituţiile gazdă unde se implică ca voluntari.

Conform art. 12 din Legea Voluntariatului, ONG trebuie să gestioneze bazele de date ce conţin informaţii referitoare la ofertele şi solicitările de voluntariat pentru sectorul neguvernamental, aici fiind vorba de baza naţională de date de pe voluntar.md şi de alte baze ale instituţiilor gazde care vor fi înfiinţate. Dar, conform art. 10 (2) din Legea Voluntariatului, organul abilitat să implementeze politica de stat în domeniul dezvoltării resurselor umane şi ocupării forţei de muncă (ANOFM) trebuie în colaborare cu APL si ONG să gestioneze şi coordoneze bazele de date de voluntariat.

Doar prin realizarea modulului de interconectare a acestor baze de date, prin care ANOFM va vizualiza ofertele şi solicitările de voluntariat, nu înseamnă că se gestionează şi coordonează bazele de date. Pentru ca ANOFM să gestioneze bazele interconectate trebuie să se creeze şi un mecanism prin care să se utilizeze într-un mod clar şi eficient informaţia din domeniul voluntariat, şi anume un mecanism de implicare a cetățenilor în activităţi de voluntariat prin utilizarea eficientă a ofertelor de locuri de voluntariat. Mai mult această interconectare, printr-un modul creat cu sprijinul Centrului de Guvernare Electronică, va oferi posibilităţi noi de analiză a noi tipuri de date statistice privind ofertele şi solicitările de locuri de muncă atât pentru forța de muncă salariată cât şi cea voluntară.

Nicolae Procopie, Director Executiv

Asociația Obștească ”Tinerii pentru dreptul la viaţă” (TDV)
Secretariatul Coaliției pentru promovarea legii și activităților de voluntariat
Tel.: 
022 567 551; fax: 022 567 489
GSM: 
079 450 027, 079 191 587
E-mail: 
tdv_secretariat@yahoo.com

REZOLUTIA ONU cu privire la VOLUNTARIAT în contextul AGENDEI 2030

Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat in luna noiembrie 2015 o rezolutie cu privire la voluntariat in contextul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabila, intitulata Integrarea voluntariatului in domeniul pacii si dezvoltarii: planul de actiune pentru urmatoarea decada si dincolo de aceasta”.

Rezolutia, care vine ca o continuare a documentului pe aceeasi tema adoptat in anul 2012, subliniaza importanta voluntariatului intr-o serie de domenii relevante pentru dezvoltare si incurajeaza statele membre sa ia masuri pentru sprijinirea voluntariatului.

10 PUNCTE IMPORTANTE ADOPTATE ÎN CADRUL REZOLUȚIEI ONU:

  1. Recunoaste importanta integrarii voluntariatului in planificarea si implementarea Agendei pentru Dezvoltare Sustenabila 2030
  2. Incurajeaza integrarea voluntariatului in planurile si politicile nationale de dezvoltare si facilitarea participarii tuturor categoriilor de persoane, inclusiv tineri, varstnici, femei, migranti, refugiati, persoane cu dizabilitati, minoritati si alte grupuri marginalizate.
  3. Subliniaza faptul ca voluntariatul ofera oportunitati valoroase pentru implicarea tinerilor in dezvoltarea unor societati pasnice si incluzive, oferind in acelasi timp tinerilor oportunitatea de a dobandi abilitati si de a-si creste gradul de angajabilitate.
  4. Reafirma importanta integrarii voluntariatului in eforturile de consolidare a pacii si de prevenire a conflictelor, pentru cresterea coeziunii sociale si a solidaritatii.
  5. Apreciaza contributia voluntarilor la cresterea rezilientei comunitatilor in vederea reducerii riscului de dezastre.
  6. Recomanda guvernelor si altor organisme sa faciliteze implicarea voluntarilor in eradicarea saraciei si in promovarea mijloacelor de trai durabile.
  7. Recomanda guvernelor si altor organisme sa incorporeze voluntariatul in strategiile de abordare integratoare a egalitatii de gen, recunoscand ca voluntariatul informal, de la egal la egal, poate contribui la reducerea violentei asupra femeilor si fetelor.
  8. Invita statele membre sa mobilizeze si sa sustina comunitatea globala de cercetare pentru a creste numarul cercetarilor in domeniul voluntariatului, in vederea obtinerii de date valide care sa serveasca drept fundatie pentru politici si programe.
  9. Incurajeaza statele membre sa sprijine solidaritatea intergenerationala si transferul de cunoastere prin programele de voluntariat.
  10. Invita statele membre sa creeze si sa mentina, prin politici si in practica, un mediu sigur si favorabil pentru voluntari, si incurajeaza adoptarea de bune practici in promovarea, facilitarea si managementul voluntarilor.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabila este un document cadru adoptat de liderii statelor membre ONU in vederea eradicarii saraciei globale. Agenda include un set de 17 obiective de dezvoltare durabila (SDGs – Sustainable Development Goals), dezvoltate pornind de la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (MDGs –Millenium Development Goals) adoptate in 2000.

SURSA: Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat – Pro Vobis

Colectarea datelor statistice ale instituțiilor gazdă a activității de voluntariat

Comisia de Certificare a Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat (CCIGAV) și-a început activitatea pe lângă Ministerul Tineretului și Sportului din ianuarie 2015.  

Conform pct. 44 și 130 din REGULAMENTUL de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010 aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.158 din 12 martie 2012: „Registrul de evidenţă a voluntarilor constituie documentul de bază din care se extrag datele statistice legate de activitatea de voluntariat care se vor comunica, în mod obligatoriu, Biroului Naţional de Statistică, pînă la 1 martie a fiecărui an”, „Biroul Naţional de Statistică, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, va introduce, în formularele de raportare existente ale organizaţiilor / instituţiilor, rubrici care furnizează informaţii despre activitatea de voluntariat a instituţiei gazdă”.

Pentru a soluționa aceste aspecte și a permite persoanelor juridice publice și private fără scop lucrativ (necomerciale) care au obținut în 2015 statutul de instituție gazdă a activității de voluntariat să comunice în termenul legal datele statistice legate de activitatea de voluntariat s-a desfășurat joi, 31 martie 2016 o ședință la sediul Ministerului Tineretului și Sportului (MTS) la care a participat Biroul Național de Statistică (BNS) și Asociația Obștească „Tinerii pentru dreptul la viață” (TDV) care menține Secretariatul Coaliției Voluntariat.

Va informăm că în cadrul ședinței s-a decis ca:

  1. MTS să se consulte cu membrii Comisiei de Certificare a Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat (CCIGAV) și să elaboreze Registrul de Stat a Instituțiilor Gazdă a Activității de Voluntariat, precum și să colecteze printr-un formular online datele statistice privind voluntariatul formal (voluntariatul care se desfășoară în instituțiile gazdă a activității de voluntariat certificate și care intră sub incidența Legii Voluntariatului).
  2. MTS să colecteze prin CCIGAV în regim de urgență datele statistice ale instituțiilor gazdă a activității de voluntariat certificate în anul 2015.
  3. La recomandarea BNS calculul valorii unei ore de voluntariat să se efectueze pe baza salariului mediu pe activitate economică, utilizînd totodată, dacă se consideră necesar, salariul mediu pe economie.
  4. BNS va trimite informații MTS ce includ noul standard internațional (ILO) privind Statistica muncii, ocupării și subutilizării forței de muncă, metodologiarezultatele și chestionarul Cercetării statistice asupra gospodăriilor populației „Activitatea de voluntariat” din aprilie 2015.
  5. BNS va continua activitățile de ajustare a metodologiei și chestionarelor Anchetei Forței de Muncă (AFM) la noul standard, care să includă blocul de întrebări necesare pentru măsurarea activităților de voluntariat în rândul populației.
  6. cadrul normativ din sectorul de voluntariat să fie ajustat pentru a exclude obligativitatea BNS de a colecta date statistice care furnizează informaţii despre activitatea instituţiei gazdă a activității de voluntariat prin intermediul „formularelor de raportare existente ale organizaţiilor / instituţiilor” deoarece acestea se aplică selectiv în scop statistic și nu pot oferi prin cumul o informație completă despre activitatea de voluntariat formală.

Vedeți anexat Procesul verbal al ședinței cu deciziile luate.

Amintim și faptul că de aproape 6 ani de la adoptarea Legii Voluntariatului, Guvernul Republicii Moldova nu a desemnat oficial o autoritate publică care să aibă ca atribuție, responsabilitate și competență dezvoltarea voluntariatului în Republica Moldova, MTS fiind în prezent  „de facto” dar nu și „de iure” autoritatea publică care dezvoltă „voluntar acest sector, fapt care tărăgănează crearea la nivel național a unei infrastructuri de voluntariat viabile.

Succes profesional prin voluntariat!

fg   „Te vom căuta noi…” sau „Care este experienţa ta în domeniu?” sunt cel puţin două fraze pe care majoritatea studenţilor le-au auzit în cadrul unui interviu. Situaţia este paradoxală deoarece studenţii nu pot acumula experienţă din moment ce nimeni nu doreşte să îi angajeze. În aceste condiţii, voluntariatul ar putea fi soluţia!

Prea puţini sunt patronii care, banzându-se pe o strategie pe termen lung, apelează la tineri pentru a-i pregăti să devină oameni de bază în organizaţia lor. În această situaţie, voluntariatul reprezintă o gură de oxigen pentru fiecare tânăr care nu reuşeşte să se angajeze.                                                                                                                                                                

Conform legii  Nr. 121 din  18.06.2010  voluntarul poate certifica experienţa şi abilităţile acumulate printr-o adeverinţă eliberată de către organizaţiile gazdă, iar la angajarea în cîmpul muncii voluntariatul prestat în sectorul public şi în cel neguvernamental, confirmat prin certificatul nominal de voluntariat, scrisoarea de recomandare şi carnetul de voluntar, este considerat ca experienţă de muncă.

Hai în gașca voluntarilor!                                                                                                                                                                                                                                                                                                 

Secretariatul Coalitiei pentru promovarea legii si activitatilor de voluntariat                                                                                                                                                                                               Tel.: (+373 22) 567 551; fax: (+373 22) 567 489                                                                                                                                                                                                                                                        GSM: (+373 79) 45 00 27                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    E-mail: tdv_secretariat@yahoo.com

Voluntariatul va fi recunoscut de angajator drept experienţă de muncă

Guvernul a aprobat astăzi, Regulamentul de aplicare a Legii Voluntariatului. Legea va permite recunoaşterea de către angajator a voluntariatului drept experienţă de muncă, în cazul în care experienţa de voluntariat a fost desfăşurată în domeniul de utilitate publică.

Totodată, documentul vizează responsabilităţile şi principiile de bază ale instituţiilor care realizează activitate de voluntariat, cerinţele faţă de voluntari şi responsabilităţile acestora faţă de instituţia respectivă.
 
Potrivit proiectului de lege, datele voluntarilor vor fi păstrate la sediul instituţiei gazdă în trei registre: Registrul de Evidenţă a Voluntarilor, Registrul de Evidenţă a Contractelor de Voluntariat şi a Certificatelor Nominale de Voluntariat şi Registrul de Evidenţă a Carnetelor de Voluntar.

Regulamentul mai stipulează că contractul de voluntariat se încheie pe o perioadă de timp determinată sau nedeterminată. În cazul în care voluntarul este implicat în activităţi mai mult de 20 de ore lunar instituţia este obligată să încheie cu acesta un contract. Contractul de voluntariat se încheie în termen de 5 zile lucrătoare după efectuarea primelor 20 de ore de voluntariat, considerate ca perioada de probă.

Sursa: UNIMEDIA

Volunteering, the backbone of our society. Marco Scurria MEP and Doris Pack MEP

„Europe’s future will be determined by the degree of adherence to this project, in particular by the younger generations. I think that is very important that the EPP Group focuses on the needs and opportunities offered to young people, particularly during this year in which the programmes for education and training of new generations will be revised. We decided to organise this hearing to convene experts, representatives from youth and volunteering associations – which remain the backbone of society – in order to listen to and discuss with them what should be the lines to follow when they return to their Member States with this information”, said Marco Scurria MEP, EPP Group Spokesperson on Culture, in his opening remarks during the EPP Group Hearing on „Youth and Volunteering: New Active EU Citizenship” that took place on Thursday in the European Parliament.

„Today’s event has illustrated once more how important it will be to maintain a separate youth programme within the next programme generation. This would support and strengthen the initiatives and associations presented today as well as many other ones all over Europe. All of them are worthy to be supported to the best possible manner on our part”, highlighted Doris Pack MEP, Chairwoman of the Culture and Education Committee of the European Parliament.

More details on  www.eppgroup.eu